Judetul Bistrita-Nasaud
www.totaltourism.ro aduce in prim plan tot potentialul turistic care il ofera Romania. Pe langa invitatia de a descoperi aceasta tara prin multitudinea de poze si descrieri care le oferim, siteul nostru desfasoara o ampla activitate de promovare a pensiunilor, hotelurilor si caselor de oaspeti Aflati mai multe.

Generalitati | Relief | Clima | Hidrografie | Vegetatie | Fauna | Cultura | Turism

 

 

Judet situat in extremitatea nordica a romaniei, in jumatatea de N a Transilvaniei, in bazinul superior al Somesului Mare intre 46,48 si 47,38 grade lat N si 23,27 si 25,36 long E, intre judetele Maramures la N, Suceava la E si NE, Mures la S si SE, si Cluj la S si SV. Suprafata este de 5 355 km2, cu o populatie de 326 161 loc dintre care 49,70% sunt barbati si 50,30% sunt femei. Densitatea este de 60,9 loc / km2. Resedinta de sjudet este municipiul Bistrita, orase mai importante sunt Beclean pe Somes, Nasaud, Sangeorz Bai, etc. Exista 53 de commune, 235 de sate si 10 localitati componente ale municipiilor.

 

Relieful este predominant de deal si podis, 2/3 din suporafata judetului, apartinand Podisului Transilvaniei, strajut la N si e de unitati montane ale Carpatilor Orientali, cu prelungiri ce ocupa restul de 1/3 din restul judeteului. Cea mai reprezentativa unitate montana este aceea a Muntilor Rodnei, care ocupa partea de N a judetului, dominand zonele inconjurtatoare prin masivitatea lor, impresionanta si prin cateva varfuri impunatoare (Ineu, Muncelu, etc.), aflate in arealul sau (vf. Pietrosu, care este cel mai inalt varf din Carpatii Orientali si masoara 2303 m, fiind situat pe teritoiul jud. Maramures). Celalalte masive muntoase care incadreaza prin prelungirile lor jud Bistrita - Nasaud, sunt: Muntii Tibles, Muntii Bargau si Muntii Caliman, care-si etaleaza masivitatea lor prin versantul de NV si prin varful Vulturul 1501 m. Unitatile colinare ce apartin Pod. Transilvaniei sunt reprezentate prin Muscelele Nasaudului, Dealurile Bistritei,culmea Sieului, partea nordica a Colinelor Madarasului si Comlodului, Dealurile Lechintei si Ciceului si extremitatea estica a culmii Breaza. In interiorul zonei colinare se individualizeaza cca 20 de depresiuni intracolinare cum ar fi: Bistrita, Sangeorz, Dumnita, Colibita, Budacu, etc.

 

Clima este temperat continantala moderata, cu ierni lungi si bogate in precipitatii, veri racoroase si anotimpuri de tranzitie mult mai scurte decat in partea de sud a tarii.

Temperatura medie: 6 grade C.

Precipitatii medii: 800 mm

Directia predominanta a vanturilor este dinspre V si NV, inregistrand o viteza medie de cca 3,5 m/s, intensitati mai mari intalnindu-se pe culmile montane, unde vantul sulfa cu viteze de 40 m/s.

 

Reteaua hifriografica are o lungime totala ce depaseste 3000 km si apartine in majoritate bazinului Somesului Mare, la care se adauga si cativa alfluenti tributari Bistritei Aurii (Putreda, Bala, Lala, etc.), in NE si Mureseului (Lutu, Lechinta, Sesu, etc.) in S. Somesul Mare, al carui bazin de receptie are o suprafata de 4 990 km2, strabate judetul de la NE spre SV, colectand o multime de rauri printer care : Valea Bailor, Anies, Cormaia, Rebra, Tibles, pe dreapta si Ilva, Sieu, Melesu pe stanga.

 

Vegetatia prezinta o pronuntata etajare pe verticala datorata reliefului (floare de colt, narcisa, smirdar, jneapan, molid, fag, gorun, carpen).

 

Fauna este reprezentata in principal prin specii de padure cum ar fi: cerbul carpatin, capriorul, mistretul, ursul, rasul, jderul, lupul, vulpea, pisica salbatica, cocosul de munte, acvila, etc. In regiunile montane inalte a fost recolonizata capra neagra. In zonele joase se intalnesc iepuri, soareci de camp, sobolani, harciogi, potarnichi, prepelite, etc. Domeniul apelor este bogat in scobar, mreana, clean, somn, lipan, pastrav, etc.

 

Invatamantul se desfasoara in cele 277 gradinite, 288 scoli generale, 16, llicee, 14 scoli profesionale. Din reteaua asezamintelor culturale fac parte 6 case de cultura, 52 de camine culturale, 258 biblioteci, 6 cinematografe, 5 muzee, etc.

 

Sanatate. Excista 3 spitale, 93 de dispensare, 6 policlinici, 42 de farmacii in care isi desfasoara activitatea 436 de medici si 1888 cadre medicale cu pregatire medie.

 

Turismul. Prin variatele sale forme de relief, prin prezenta monumentelor istorice si de arta, prin bogatia si diversitatea elementelor folclorice si etnografice, prin statiunile balneoclimaterice Sangeorz Bai, Rodna, Ilva Mica, etc. jud. Bistrita - Nasaud se inscrie printer zonele tarii cu un potential turistic ridicat. Regiunile montane, cu numeroase trasee marcate si oibiective de atractie (intinse zone alpine dominate de varfuri semete,. Rauri repezi, lacurile glaciare -Lala Mare, Lala Mica-, pasurile pitoresti Rodna, Setref, Tihuta, Pestera Izvorul Tausoarelor, etc), reprezinta perimetrele turistice cu cea mai mare afluenta. Maretia si farmacul peisajului bistritean sunt intregite de numersase rezervatii si monumente de arta si istorice (Cetatile Rodna, Ciceu, Anies, Castelele feudale de la Urmenis, Arcalia, etc., castrele romane casele memoriale din Hordau azi comuna George Cosbuc, Liviu Rebreanu din Tarlisua, bisericile din lemn din Sarata, Spermezeu, Salputa, etc.), care pastreaza dovezi evidente ale unei existente indelungate. Vestitele zone de arta populara si de folclor de pe vaile Somesului, Bargaului, etc., cu o mare diversitate a cratiei populare manifestata prin cantece, dansuri si port popular specific sunt tot atatea obiective de interes turistic.

 

 

Copyright © www.totaltourism.ro 2004 - 2005