Judet situat in extremitatea de NE a Romaniei, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la V, si Prut la E, intre 47,24 si 48,16 lat N si 26,02 si 27,24 long E, intre Republica Moldova la E si NE, Juretul Iasi la S, Suceava la V, si Ucraina la NV. Suprafata este de 4 986 km2 cu o populatie de 465 438 loc dintre care 49,01% sunt barbati si 50,99% sunt femei. Densitatea este de 92,6 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Botosani, orase mai importante sunt Darabani, Dorohoi, Saveni. Exista 68 de coimune, 336 sate, si 3 localitati componente ale municipiilor si oraselor.
Relieful are aspect predominant deluros, larg valurit ce cuprinde 2 unitati distincte: Partea de E a Podisului Sucevei, care ocupa 21% din suprafata judetului, reprezentata printr-o succesiune de dealuri cu inaltimi intre 200 – 600 m, despartite de cateva zone mai coborate numite sei si Campia Jijiei superioare, extinsa la E de Podisul Moldovei, ocupand 79% din suprafata judetului, formata din coline joase, cu aspect de platouri de 200 – 350 m, separate de numeroase vai largi. Orientarea si inclinarea generala a reliefului de la NV spre SE reflecta structura monoclinala, dealurile fiind de obicei asimetrice cu versanti mai abrupti spre N si NV, si cu coline domoale spre S si SE. Vaile care brazdeaza Campia Jijiei sunt puternic adancite, prezentand sesuri aluviale si 3,4 niveluri de terase.
Clima este temperat continantala cu puternice influente exercitate de masele de aer dinspre E, care imprima climatului un caracter continental, cu nuante excessive.
Temperatura medie: 8 grade C.
Precipitatii medii: 480 mm
Vanturile predominante bat dinspre NV cu o frecventa de 23,6% si o viteza medie de 3,8 m/s. surprinzator este faptul ca judetul Botsani este bantuit de cravat mult mai rar decat Baraganul.
Reteaua hidrografica prezinta o densitate slaba, teritoriul judetului fiind delimitat, la V si E, de cursurile superioare ale raurilor Siret si Prut, care colecteaza toate raurile mai mici ce dreneaza suprafata judetului..
Vegetatia este influentata de conditiile climaterice si de relief. silvostepa oicupa cea mai mare parte a judetului, fiind formata din paduri de stejar, amestecat cu carpen, ulm, artar tataresc, in alternanta cu terenurile cultivate, care au inlocuit aproape in intregime formatiunile vegetale naturale. Regiunile deluroase din V si NV sunt acoperite cu paduri de foioase, alcatuite din stejar, gorun, carpen si chiar fag si tei. In luncile largi ale Siretului si Prutului se dezvolta zavoaie de salcii si plopi.
Fauna este reprezentata prin domenii faunistice mari: silvostepa si padure. In prima zona abunda rozatoarele, popandaul, soarecele de stepa, nevastuica, reptilele si pasarile (pitpalacul, ciocarlia, etc.), in timp ce padurile adapostesc mistretul, vulpea, lupul,pisica salbatica, caprioprul, veverita si numeroase pasari (mierla, sturzul, gaita, turturica, privighetoarea, uliul, etc.). In partea de est a judetului apar bizamul si cainele enot. Apele raurilor si iazurilor sunt populate cu biban, clean, stiuca, crap, somn, scobar, mreana, caras, etc.
Invatamantul se desfasoara in cele 368 gradinite, 405 scoli generale, 24 licee, 16 scoli profesionale si un colegiu de invatamant superior la Botosani. Din reteaua asezamintelor de cultura mentionam teatrul “Mihai Eminescu”, teatrul de papusi, orchestra simfonica a filarmonicii botosani, cele 127 de camine culturale, 17 cinematografe, 310 biblioteci, 12 muzee si numeroase case memoriale.
Sanatate. Exista 10 spitale, 8 policlinici, 100 dispensare, 68 de farmacii, un sanatoriu TBC in care isi desfasoara activitatea 571 de medici si 2524 cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Principalele obiective de interes turistic ale jud. Botosani sunt concentrate cu precadere in municipiul Botosani si in imprejurimile acestuia, printre cele mai interesante si atractive fiind Bisericile “Sf. Nicolae” (ctitoria lui Stefan cel Mare), “Sf. Gheorghe” si “Uspenia”, biserica Armeneasca, Biserica “Trei Ierarhi”, Manastirea Agafton, Manastirea Cozancea, Manastirea Gorovei, etc. Alte obiective sunt bisericile din lemn din Cristesti, Braiesti, Vaculesti, Cervicesti, etc. O categorie aparte a obiectivelor turistice o formeaza casele memoriale ce amintesc de marile personalitati culturale sau stiintifice care s-au nascut si si-au desfasurat o parte din activitate pe aceste meleaguri moldovene: Mihai Eminescu, G. Enescu, St. Luchian, N. Iorga, Grigore Antipa, Octav Bancila.
