Judet situat in partea de SE si E a Romaniei, in NE Campiei Romane, pe cursul inferior al Dunarii intre 27,05 si 28,10 grade long E si 44,44 si 45,28 lat N. Jud Braila e liumitat de judetele Galati la N, Tulcea la E, Constanta la SE, Ialomita la S, Buzau la V si Vrancea la NV. Are o suprafata de 4 766 km 2 cu o populatie de 385 066 locuitori din care 48,92% sunt barbati, si 51,08% femei. Densitatea este de 81,5 loc/km 2 . Resedinta de judet este municipiul Braila, orase mai importante sunt Faurei, Ianca, Insuratei. Exista 39 de commune si 140 de sate.

 

Relieful este reprezentat in proportie de 58% printr-o campie tabulara, de tip Baragan, care apartine partii de NE a Campiei Romane, iar 42% din suprafata judetului e ocupata de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului, care constituie subunitati distincte in cadrul campiei. In sens mai larg, cea mai mare parte din suprafata judetului Braila se extinde in arealul partii de NE a Campiei Romane, formata din mai multe subunitati (Campia Baraganului, Campia Calmatuiului, Campia Baraganului de N, Campia Siretului Inferior) si in care singurele accidentari ale reliefului de campie sunt vaile raurilor, crovurile si cuvetele lacustre. Cea mai mare altitudine din judet se afla in arealul comunei Zavoaia, 51 m, iar cea mai joasa in Balta Brailei la 6 m. Relieful de campie este relativ uniform,, cu interfluvii netede, care formeaza asa numitele campuri, acoperite in mare parte cu depozite de loess. Caracteristicile principale ale zonei de campie sunt prezenta numeroaselor crovuri in care s-au acumulat apele, dand nastere unor lacuri precum si extinderea suprafetelor acoperite cu dune de nisip. Lunca Dunarii din aceasta zona este numita Balta Brailei. Aceasta are o lungime de 60 km si o latime de 20, ocupand o suprafata de cca 96 000 ha, fiind indiguita, desecata si redata circuitului agricol.

 

Clima este temperat continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, marcate adeaseori de viscole.

Temperatura medie: 10,3 – 10,5 grade C.

Precipitatiile medii: 400 – 500 mm.

Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre N si Ne cu viteze medii anuale ce variaza intre 1,5 si 5,3 m/s.

 

Reteaua hiodrografica autohtona este foarte slab reprezentata din cauza climatului temperat cu nuante semiaride. Lipsa rauruilor autohtone e compensata de existenta catorva cursuri de ape alohtone care traverseaza judetul Braila, (albia inferioara a Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuluilui), care reusesc sa asigure o densitate de 0,3 km/km2.

 

Vegetatia predominanta: apartine aproape in intregime zonei de stepa (stejar brumariu, artar tataresc, porumbar, visin de stepa, migdal pitic) si a fost inlocuita in proportie de 90 – 95% cu plante de cultura.

 

Fauna de stepa este destul de saraca in comparatie cu cea a padurilor; aceasta cuprinde rozatoare (popandau, soarece de camp, orbete, iepure), pasari (ciocarlia de baragan, sorecarul, prepelita, potarnichea), reptile si numeroase insecte : lacuste, cosasi, greieri. Luncile Dunarii si Siretului sunt populate de o bogata fauna de apa intre care mentionam gainusa de balta, corcodelul, gasca si rata salbatica, barza, cainele enot, etc. Ihtiofauna, specifica apelor Dunarii, este reprezentata prin pesti migratori, care vin in Dunare pentru reproducere (pastruga, scrumbia), si semi migratoti: crap, stiuca, salau, platica, somn, caras, biban, caracuda, etc.

 

Invatamantul se desfasoara in cele 190 gradinite, 178 scoli generale, 22 licee, 17 scoli profesionale, un isntitut de invatamant superior cu 2 falultati. Din reteaua asezamintelor culturale fac parte 2 teatre, 215 biblioteci, 96 camine culturale, 8 cinematografe, 5 case de cultura, 6 muzee, numeroase ansambluri folclorice, case memoriale, etc.

 

Sanatate. Exsita 5 spitale, 98 dispansare, 10 policlinici, 70 de farmacii in care isi desfasoara activitatea 527 medici si 2 293 cadre medicale cu pregatire medie.

 

Turism. Cu toate ca este situat intr-o zona de campie, cu forme de relief putin variate, judetul Braila are cateva valente turistice, determinate atat de asezarea sa pe Dunare (la intersectia fluxurilor turistice dinspre Moldova spre litoralul Marii Negre si Delta Dunarii), cat si de prezenta unor lacuri sarate cu calitati terapeurice. Vestigiile treutului (necropola de la Chiscani, Cetatea Brailei, etc), obiectivele naturale (Balta Brailei, Popina Blasova, Padurea Viisoara) precum si cele arhitectonice (Palatul Cultural, Biserica Buna Vestire, Orologiul din 1909 din Braila), zona etnofolclorica, statiunea balenoclimaterica Lacul Sarat, etc. reprezinta puncte de atractie pentru turisti.