Judetul Cluj
www.totaltourism.ro aduce in prim plan tot potentialul turistic care il ofera Romania. Pe langa invitatia de a descoperi aceasta tara prin multitudinea de poze si descrieri care le oferim, siteul nostru desfasoara o ampla activitate de promovare a pensiunilor, hotelurilor si caselor de oaspeti Aflati mai multe.

Generalitati | Relief | Clima | Hidrografie | Vegetatie | Fauna | Cultura | Turism

 

 

Judet situat in Nord Veestul Transilvaniei, in bazinul somesului mic intre 46,24 si 47,28 grade lat N si 23,39 si 24,13 grade long E, marginit de judetele Maramures la N, Bistrita – Nasaud la NE si E, Mures la #E si SE, Alba la S, Bihor la V si SV si Salaj la NV. Suprafata este de 6674 km2, cu o populatie de 720 280 locuitori din care 48,90% sunt barbate si 51,10% sunt femei. DEnsitateaea este de 108.5 loc/km2. Resedinta de judete este municipiul Cluj Napoca, orase mai importante sunt: Campia Turzii, Dej, Gherla, Huedin, turda. Eixsta 74 de commune, 417 sate si 6 localitati componente ale municipiilor si oraselor.

 

Relieful este accidentat, constituit in cea mai mare parrte din unitati deluroase apartinand Podisului Somesan si, in mai mica masura din portiuni muntoase ce reprezinta partea de NE a Muntilor APuseni. Campiile lipsesc pe teritoriul jud. Cluj, ele fiind suplinite, ca treapta de relief, de terasele si luncile bine deszoltate in sectoarele inferioare ale Somensuluiu Mic si Ariesului. Zona deluroasa, extinsa in partea central nordica si de sud a judetului, include mai multe subunitati ale Podisului Somesan (Dealurile Clujului, Feleacului, Dejului), intre care se individualizeaza numeroase depresiuni intradeluroase (Depr. Apahida, Bontida, Gilau, Dej, Turda, Campia turzii) la marginea carora apar unele depresiuni de contact (Huedin si Iara), la limita cu muntele. Sectorul montan, situate in SV jud. Cluj, apartine grupei Muntilor Apuseni, din Carpatii Occidentali, fiind reprezentat prin sectoare ale Muntilor Vladeasa (vf. Vladeasa – 1836 m), gilau si Muntele Mare, cat si prin portiuni restranse din Muntii ?Trascau, Plopis, Meses si bihor. In extremitatea de E a judetului Cluj, la E de aliniamentul raurilor Valea Florilor – Maraloiu – Somesu Mic, se afla o parte din Campia Colinara a Transilvaniei, unitate aparte de relief, cu character mointan, suprapusa partial peste unele structuri de domuri gazeifere.

 

Clima. Este temparat copntinentala, cu unele influente ale maselor de aer vestie, nord vestice si sud vestice.

Temperatura medie: 5-7 grade C

Precipitatii medii: 800-900 mm

Vanturile dominante bat cu o frecventa mai amre dinspre V si NV, cu viteze medii cuprinse intre 2,9 – 4,3 ,/s.

 

Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o artera principala – Somesul Mic, cu directie SV – NE, al carui bazin de receptie e dezvoltat integral pe terit jud. Cluj, colectand numerosi afluenti : Capus, Nadas, Borsa, Luna, Lujerdiu, Valea Marului. In partea de NE a judetului CLuj, Somesul Mic se uneste cu Somesul Mare, in amonte de municipiul Dej, formand un curs unic, care se varsa in Tisa, la Vest.

 

Vegetatia este eterogena si etajata ca urmare a predominarii reliefului deluros si muntos, in arealul judetului Cluj, intalnindu-se o gama variata de formatiuni vegetale. Etajul subalpin, present in Muntii Vladeasa si Muntele Mare, se caracterizeaza prin prezenta pajistilor cu ierburi pitice si tufisuri de ienupar. Etajul padurilor de molid, extins pe pantele muntilor intre 100 – 16000 m, este alcatuit, predominant, din molid in amestec cu brad, iar etajul padurilor de foioase se dezvolta pe toate formele de relief, cuprinse intre 400 – 1000 m, fiind constituit din paduri de gorun in amestec cu fag, carpen sau ulm . Pe versantii cu expunere nordica ai Vailor Luna, Lujerdiu se dezvolta palcuri compacte de paduri de gorun, carpen, frasin, ulm . In campia colinara a Transilvaniei apar insule de stepa, in alternanta cu petece de paduri.

 

Fauna este adaptata etajarii vegetatiei dar mai putin fidela limitelor acesteia, din cauza marii mobilitati, este bogata in specii. In paduri sunt prezente numeroase animale de interes cinegetic, printer care caprioara, cerbul, ursul, vulpea, rasul, mistretul, veverita, iar pe Valea Somesului a patruns, pe cale mnaturala, bizamul. In zona lacurilor anytropice traiesc o serie de pasari de apa (rata, lisita, barza), in regiunea podisului Somesan si a Campiei Transilvaniei a fost colonizat fazanul, iar in arealul Cheilor Turzii exista acvila de stanca. Raurile de munte sunt populate cu pastrevi, lipani si scobari, iar cele din zonele mai joase cu mreana, clean.

 

Invatamantul se desfasoara in 359 gradinite, 435 scoli generale, 55 licee, 9 institutii de invatamant superior cu 49 de facultati, in limbile romana sau maghiara. Exista deasemenea 26 de institute de cercetare stiintifica, o filiala a Academoei Romane. Din reteaua asezamintelor culturale amintim 4 teatre dramatice, 2 oipere, un teatru national, filarmonica “Gheorghe Dima”, 453 de biblioteci, 10 cinematografe, 18 case de cultura, 223 camine culturale, 12 muzee, etc.

 

Sanatate. Exista 16 spitale, 234 dispensare, un sanatoriu TBC, 15 policlinici, 122 farmacii in care isi desfasoara activitatea 2637 medici si 5709 cadre medicale cu pregatire medie.

 

Turiasm. Varietatea peisajului natural, cu reale valente turistice (Cheila Turzii, Cascada Moara Dracului, Cascada Rachitele, Masivele Vladeasa, gilau, Muntele Mare, LAcurile de acumulare Fantanele, Tarnita, Gilau, Taga) la care se adauga numeroasele obiective istorice de arta si arhitectura, cat si zonele cu specific etnografic si folkloric transilvanean, au favorizat dezvoltarea si intensificarea activitatilor turitice. Cele mai multe obiective turistic sunt concentrate in Municipiile Cluj Napoca si Turda, celelalte, fiind dispersate pe intreg teritoriul jud Cluj, printer care: Rezervatia Complexa Cheile Turzii, Rezervatiile Botanice “Fanatele Clujuluui” si “suatu”, biocomplexele acvatice de la Geaca si fizesu Gherlii, ruinele cetatilor de la Dabaca, boloaga, si ale castrelor romane de la Viisoara, turda, etc, monumental de pe dealul bobalna, bisericile din lemn din Aschileu Mic, ciucea, Dej, cluj, huedin, turda, castelele si conacele din bontida, Gherla, Cuzdrioara. Exista deasemenea statiuni balneoclimaterice la someseni, Baita, Cojocna, Turda.

 

 

Copyright © www.totaltourism.ro 2004 - 2005