Judet situat in extremitatea sud estica a Romaniei, in partea central sudica Dobrogei, Intre judetele tulcea la N, Marea Neagra la E, Republuca Bulgaria la S si cursul inferior al dunarii la V care il separa de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, aflat la intersesctia paralelei 44 grrade lat N cu meridianul de 28 grade long E. suprafata este de 7071 km2 cu o populatie de 746 908 din care 49,28% sunt barbate si 50,72% sunt femei. Densitatea este de 105,7 loc.km2. resedinta de judet este municipiul constanta, iar orase mai importante sunt Basarabi, Cernavoda, Eforie, HArsova, Mangalia, Medgidia,NAvodari,Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol. Exista 54 de commune, 184 sate si 19 localitati componente ale municipiilor.
Relieful este format predominant dintr-o zona extinsa de podis tabular, cu altitudinea de `100 – 200 m, care, sub raport structural apartine celor doua m,ari unitati ale Podisului dobrogei de S si Pod. Dobrogei Casimcei. Podisul Dobrogei de S, cu subdiviziunile sale (Pod. Carasu, Pod. Oltine si Pod. Cobadin), are aspectul unei campii inalte, acoperita cu depozite groase de loess. Aceste depozite sunt sustinure de roci calcartoase si gresii de varsta cretacica si tertiara, care, la randul lor, stau peste un fundament rigid, de platforma, alcatuit din situri verzi. In cadrul acestei zone, apele de suprafata si-au sapat vai adanci in depozitele de loess, arginite de versanti abrupti, creand adevarate culoare depresionare, cu aspect de canion. Intre aceste vai se desfasoara interfluviile largi, usor ondulate, su aspect de poduri suspendate. Specific acestei regiuni este si relieful carstic. Podisul Dobrogei Centrale (Casimcei), e situate la nord de linia tectonica Capidava – Ovidiu, si ocupa partea de N a judetului Constanta , avand un relief variat, dezvoltat pe calcare, sisturi verzi si loess. In extremitatea vestica a judetului, limitrofa dunarii, apar terasele si Lunca Dunarii, iar in cea estica se extinde e o fasie ingusta a campiei litorale, cu zone de faleza inalte, ce alterneaza cu plaje si cu regiuni joase, ocupate de cuvete lacustre.
Clima apartine sectorului temperat continental, specific zonei de campie iar o mica parte din teritoriu se afla sub influentele climatului maritime.
Temperatura medie: 11 grade C.
Precipitatiile medii: 400 mm
Vanturile predominante bat dinspre N si NE in zona litoralului si dinspre NV in zona continentala. Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala ( peste 4 m.s) si mai scazute in rest (sub 3 m.s). Pe litoral exista cele doua brize, cea de zi dinspre mare sic ea de seara care bate dinspre uscat.
Reteaua hidrografica este formata in general din rauri scurte (tributare Dunarii sau lacurilor de pe malul marii), care seaca frecvent vara, cu exceptia raurilor Casimcea, topology si Carasu. O noua caracteristica a retelei hidrografice pe terit jud. Constanta este densitatea foarte scazuta a acesteia (0,1 km/km2). Pe Valea Carasu s-a construit Canalul Dunare Marea Neagra.
Vegetatia este puternic modificata de activitatea antropica. Vegetatia stepei dobrogene, inlocuita in mare parte de culturile agricole, include pajisti stepice cu paius, pir, colilie, firuta, pelinita, etc. De-a lungul vailor se dezvolta unele tufisuri de tip submediteraneean, alcatuite din paliur, visin turcesc, iasomie. Silvostepa ocupa zone restranse in SV judetului unde exista prduri de stejar brumariu si stejar pufos in alternanta cu paduri de tei si cu tufisuri de arbusti submediteraneeni, compuse din carpinita, mojdrean, etc.
Fauna cuprinde elemente caracteristice stepei, in cadrul carora predomina rozatoarele si pasarile: popandaul, soarecele, orbetele mic, sobolanul de campie, dihorul de stepa, iepurele, prepelita, potarnichea, dropia si sparcaciu, graurul, cotofana, uliul porumbar, uliul serpar. Speciile submediteraneene sunt frecvent intalnite: broasca testoasa, sarpele rau, iar elementele endemice sunt to mai rare L gusterul vargat, grivanul dobrogean. Fauna padurilor este alcatuita din capriori, veverite, vulpi, mistreti, pisici salbatice, jderi de scorbura si de piatra, fazani, bufnite, soimi, turturele, arici, vipere cu corn, soparle. In apele MariiNEgre, ale Dunarii si ale lacurilor exista o bogata si variata ihtiofauna cu mare valoare economica: sturioni, scrumbii, platica, somn, crap, stiuca.
Invatamantul se desfasoara in cele 272 gradinite, 261 scoli generale, 51 de licee, 23 de scoli profesionale, o universitate de stat cu 4 facultati si doua univeristati particulare la Co9nstanta, un institute de marina “Mircea cel Batran”. Din reteaua asezamintelor culturale mentionam 5 teatre, 17 muzee, 12 case de cultura, 109 camine cluturale, 296 biblioteci, 11 cinematografe.
Sanatate. Exista 9 spitale, 18 policilinci, 160 dispensare, 148 de farmacii, in care asistenta medicala este asigurata de 1313 medici si 4396 cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Judetul Constanta are un potential turistic ridicat si variat, datorat prezentei, litoralului Marii Negre, a partii de sud a complexului lagunar Razim – sinoie, a cursului inferior al Dunarii, a Canalului dunare – Marea Neagra, a unor importante obiective istorice (vestigiile cetatilor Histria, tomis, Callatis, Axiopolis, Capidava, etc, urmale asezarilor geto – dace de la Sacidava, Topalu, etc., numeroase vestigii materiale apartinand culturii Hamangia, decoperite la Cernavoda, Limanu, Harsova, etc.), social culturale si de arta (Muzeele din Constanta si Mangalia, Bisericile, Moscheea, Cazinoul din constanta, Farul Genovez), rezervatiile naturale de la Aliman, Seimeni, Gura Dobrogei, Limanu, Negru Voda, podgoria Murfatlar, pestera “La Movile”, etc. Dintre toate zonele turistice ale romaniei, litoralul romanesc al Marii Negre, cu plaje intinse si nispi fin, concentreaza cca 60% din afluxul turistic international al tarii si circa 45 % din capacitatea de cazare turistica a tarii. De-a lungul zonei litorale sunt situate cele 15 statiuni balneoclimaterice: Mamaia, Navodari, Eforia N, Eforie S, Costinesti, Constanta , Techirghiol, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia si 2 mai.
