Judet situat in partea central estica a Romaniei, in concavitatea Carpatilor de Curbura, pe cursul superior al Oltului si in bazinul Raului Regru, la intersectia meridianului de 26 grade long E cu paralela de 46 grade lat N, intre judetele Harghita la N si NV, Bacau la NE, Vrancea la E, buzau la S si SE si Brasov la V si SV. Suprafata este de 3710 km2 cu o populatie de 230 847 locuitori din care 49,25% sunt barbate si 50,75 % sunt femei. Densitatea este de 62,3 loc/km 2. Resedinta de judet este muncipiul Sf. Gheorghe, orase mai importante sunt Baraolt, Covasna, Intorsura Buzaului, Tg. Secuiesc. Exista 34 comune, 122 de sate si o localitate componenta a municipiului Sf. Gheorghe.
Relieful este predominant muntos cu o altitudine medie de 800 1200 m, care se aseamana cu zidurile unei cetati, marginind cateva areale depresionare si culoare tectonice intramontane. Zona Montana cuprinde in intregime unitatile Muntolor Bodoc si Baraolt, in partea central nordica si vestul udeteului, precum si prelungirile Muntilor Harghita in Nv cu varful Cucu 1558 m, ale Muntilor Nemira, in Ne, ale Muntilor Vrancea in E si ale Muntilor buzaului si Clabucetele Intorsurii in S si SE. Ariile depresionare intramontane include sectorul de NE al DepresiuniiBrasov, reprezentat prin 2 subdiviziuni: Depr. Tg. Secuiesc (sau Bretcu) si Depr. Sf. Gheorghe, apoi Depr, Baraolt, Depr. Intorsura buzaului, Depr. Comandau, Depr. Aita, Depr. Ozunca. In partea de V a judetului Covasna se afla culoarul Rotbav Capeni care reprezinta o zona de legatura a rutelor de comunicatie intre Covasna si Brasov . O nota aparte in relief o ocupa culoarul sau poarta de la Reci care asigura comunicarea intre Depresiunile Tg. Secuiesc si Sf. Gheorghe.
Clima. Este temperat continentala, cu un sector predominant apartinand climatului de munte si altul cu clima continental moderata, characteristic tinuturilor de deal si depresiuni.
Temperatura medie: 5-7 grade C
Precipitatii medii: 800 mm
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre N si NE in regiunea depresionara Tg. Secuiesc si dinspre V, NV si SV poe culmile inalte ale muntilor. Vitezele medii anuale ale vanturilor de V si NV depasesc 10 m/s, in timp ce vitezele celor din zonele depresionare au valori de 3 4 m/s. In partea de NE bate un vant local numit NEmira, cu o frecventa mai mare iarna.
Reteaua hidrografica include in perimetrul sau un sector din cursul superior al raului Olt care dreneaza partea central vestica si vestica a judetului, pe o distanta de 129 km, mai intai pe directia N S, iar in aval de confluenta cu Raul Negru formand marele cot in interiorul caruia se afla Munti Baraolt. Pe ultimul sector al Oltului, care formeaza limita dintre acest judet si jud. Brasov , raul Olt prezinta o puternica meandrare.
Vegetatia. Prezinta o zonalitate pe verticala, determinate de configuratia reliefului si de zonalitatea climei si a solurilor. Cele doua unitati majore de relief, include formatiuni vegetale caracteristice fiecarei trepte in parte. Astfel, pe crestele inalte ale Muntilor Vrancea, Penteleu, Nemira, HArghita, la peste 1550 m altitudine, se extend pajistile secundare, alcatuite din asociatii de taposica si paius in alternanta cu tufisuri de afin si jneapan. Pantele muntilo Vrancea, Nemira si bodoc, intre 1200 1500 m altitudine, sunt acoperite cu paduri de molid, alaturi de care mai apar exemplare de paltin de munte si de scorus de munte. Molidul coboiara pe unele vai pana la 700 m. Pe masura ce altitudinea scade, pantele muntilor sunt imbricate in paduri de amestec de ulmi, frasin, carpen, gorun. Sesurile depresiunilor sunt ocupate in cea mai mare parte de culturile agricole, sip e mici areale se dezvolta o vegettie intrazonala si azonala reprezentata prin : paduri de salcii, rachita si arn negru sau rogoz, stanjenelk de balta, troscot. In Depresiunile Tg. Secuiesc si Sf. Gheorghe se intalnesc mai multe mlastini cu vegetatie specifica.
Fauna este bogata si variata, fiind daptata la conditiile de relief sic lima . PAdurile constituie domeniul vast si propice pentru exietenta numeroaselor vietuitoare, multe dintre ele de interes cinegetic. Cele mai frecvente vietuiroare ale domeniului forestier sunt ursul, lupul, vulpea, rasul, jderul de copac, vervetia, capriorul, cerbul, mistretul, cocosul de munte, ciocanitoarea de munte, huhurezul, privighetoarea, vipera de munte, soparla, tritonul. Zonele depresionare sunt populate de iepuri, vulpi, dihori, lupi, sobolani de camp, soareci de camp, mierle, cotofene. In apele raurilor salasuiesc pastravi, celan, mreana, etc.
Invatamantul se desfasoara in 179 gradinite, 164 scoli generale, 15 licee, 11 scoli profesionale, in care educatia copiilor si elevilor se realizeaza in limba romana cat si in cea Maghiara. Din reteaua asezamintelor culturale mentionam 6 case de cultura, 101 camine culturale, 4 cinematografe, un teatru de stat, 226 biblioteci, 5 muzee, si numeroase formatii artistice.
Sanatate. Exista 6 spitale, 58 dispensare, 10 policlinici, 36 de farmacii, 3 sanatorii in care isi desfasoara activitatea 311 medici si 1136 de cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Peisajul natural, domniat de masivele muntoase ce inconjoara judetul Covasna, specificul si frumusetea obiectivelor istorice si arhitectonice, prezenta numeroaselor statiuni balneoclimaterice, varietatea si bogatia elementelor etno folclorice, favorizeaza desfasurarea unui intens traffic turistic. Printre atractiile turistice ale peisajului natural se numara Pestera cu emanatii de sulf de la turia, Defileul Oltului, dunele de nispi de la Reci, turbaria de la Comandau, mlastinile de la Ozun, etc. Obiectivele istorice si arhitectonice cuprind cetatile medievale de la Balvanyos, Cernat, Malnas, bixad, rezervatia arheologica de la Ariusd, bisericile fortificate de la Aita Mare, Arcus, Belin, Zabala, bodoc, etc, castrele de la Arcus, Ozun, turia, conacele de la Bicfalau, Cernat, Ilieni. Prezenta statiunilor balneoclimaterice cu ape minerale de la Ozun, Covasna, Biborteni, Valcele, Varghis, obiceiurile traditionale, bogatia folclorului sunt valori care fac sa creasca potentialul turistic al judetului Covasna.
