Judet situat in SSV Romaniei, in bazinul inferior al Jiului, pe stanga Dunarii, la granite cu Bulgaria, intre 43,43 si 44,42 grade lat N si intre 22,50 si 24,16 grade long E, marginit de judetele Mehedinti la V si NV, gorj la N, Valcea la NV si Olt la E si de republica Bulgaria la S. Suprafata este de 7414 km2, cu o populatie de 741 852 locuitori din care 48,86% sunt barbate si 51,14% sunt femei., Densitatea este de 100,9 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Craiova , orase mai importante sunt Bailesti, Calafat, filiasi, Segarcea. Exista 94 de commune, 380 de sate si 5 localitati componente ale municipiilor si oraselor.
Relieful este predominant de campie (43% din suprafata judetului), apartinand sectorului vestic al Campiei Romane, reprezentat prin subunitatile sale (Campia Desnatui, Campia romanati si extremitatea de est a Campiei Blahnitei), ce ocupa partea central sudica a jud. Dolj. Regiunea de campie, cunoscuta si sub numele de Campia Olteniei, este formata in cea mai mare parte, din terasele Dunarii, exprimate in relief prin campuri netede, cu usoara inclinare spre S. In partea de NV si NE a jud Dolj, se desfasoara zone mai inalte cu aspect colinar di de platou, care apartin, extremitatii sudice a piemontului Getic. Extremitatea sudica ajud. Dolj se extinde in Lunca Dunarii, cea mai joasa treapta de relief, care este de fapt un intins ses alluvial, denivelat pe alocuri de sirurile de dune de nisip de la MAglavit, Desa, Dabuleni, etc.
Clima este temperat continentala cu verti foarte calde si ierni moderate.
Temperatura medie: 10 grade C.
Precipitatiile medii: 500 mm
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai amre dinspre E si V in partea centrala a judetului si dinspre SE si V in jumatatea sudica a acestuia cu viteze cuprinse intre 1,2 – 4,3 m.s.
Reteaua hidrografica este reprezentata in principal, de cursul inferior al Dunarii pe o distanta de 150 km, care formaeaza granite judetului cu Bulgaria, si prin sectorul inferior al Vaii Jiului, care strabate partea de E a judetului, de la N la S, colectand o serie de afluenti : Amaradia, Argetoaia, Rasnic, etc..
Vegetatia a suferit in ultimele 2 secole mari modificari ca urmare a interventiei omului, care a defrisat paduri pe suprafete intinse, determinand despadurirea campiei si a Piemontyului Getic si transformarea lor in vaste zone de stepa antropica. Astfel, in jumatatea de S ajudetului, vegetatia naturala a fost inlocuita in proportie de peste 90% de culture agricole, doar pe alocuri intalnindu-se palcuri de paduri alcatuite din stejar pufos sau din stejar brumariu. Pajistile secundare din aceasta zona sunt puternic stepizate, compuse din asociatii de ierburi zerofite, in cadrul carora, alaturi de paius se dezvolta barboasa. In zonele mai inalte, piemontane si deluroase, se dezvolta pe arii restranse paduri de cer si garnita, sau paduri de gorun, ce alterneaza cu pajisti stepizate si cu terenuri cultivate. Dspadururea completa a campiei a avut ca effect negative aparitia si dezvoltarea campurilor de dune de nisip, pe care au fost plantate o sumedenie de paduri de salcam pentru stavilirea extinderii lor.
Fauna. Cuprinde numeroase rozatoare (soareci de camp, sobolani cenusii, dihori de stepa, popandai, nevastuici, iepuri), pasari de uscat (prepelita, potarnichea, prigoria, presura, lastunul), pasari de balta (rata, starcul, barza corcodelul, cufundacul, batlanul), insecte, reptile, etc. Din cauza modificarii mediului natural, dropia, una dintre cele mai mari pasari de uscat, declarata monument al naturii, a disparut de aici. Conditiile ecologice permit existenta unor elemente de origine mediteraneana. Fauna domeniului forestier, restransa ca arie de raspandire este reprezentata prin l;upi, vulpi, jderi, viezuri, capriori, fazaniu, etc. Ihtiofauna, care populeaza apele Dunarii si lacurilor, este reprezentata de crap, stiuca, platica, babusca, somn, salau, caras, caracuda, lin, etc.
Invatamantul se desfasoara in cele 395 gradinite, 376 scoli generale, 48 de licee, 28 scoli profesionale, o universitate de stat cu 15 facultati si 11 facultati particulare la Craoiva. Din reteaua asezamintelor de cultura amintim un teatru national, filarmonica “Oltenia”, un ansamblu de cantece si dansuri, 12 case de cultura, 152 camine culturale, 10 cinematografe, 405 biblioteci, 15 institute de cercetare – dezvoltare, 18 muzee, numeroase case editoriale de stat si particulare, etc. Un loc aparte il constituie festivalulde muzica populara “Maria Tanase”., desfasurat annual la Craiova .
Sanatate. Exista 9 spitale, un sanatoriu TBC, 210 dispensare, 18 policlinici, 130 farmacii in care isi desfasoara activitatea 1673 medici si 4102 cadre medicale cu pregeatire medie.
Turism. Absenta peisajelor naturale spectaculare si puternicele transfformari antropice intervenite de-a lungul timpului, situeaza jud Dolj intre zonele cu potential turistic redus, dar abundenta obiectivelor istorice si arhitectonice din Craiova si alte localitati (castrele romane de la BRadesti, urmele de cultura materiala din localitatile Cotofenii din Dos, Carna, Podari, etc., culele din Almaj, Cernatesti si Brabova, conacul din Cotofenii din Fata , manastirea Bucovat, bisericile vechi din Argetoaia, Sadova, Ciutura), rezervatia ornitologica de la Ciupercenii Noi, padurea Plenita, padurea de stejar brumariu de la Braniste, etc., inlesnesc practicarea unui turism local si de tranzit.
