Judet situat in SV Romaniei, in NV Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, intre 44,58 si 45,38 grade lat N si 22,06 si 23,39 grade long E, marginit de judetele Hunedoara la N si NV, Valcea la NE si E, Dolj la SE, Mehedinti la V si SV si Caras Severin la NV. Suprafta este de 5602 km2 cu o populatie de 394 957 locuitori din care 49,59% sunt barbate si 50,41% sunt femei. Densitatea este de 70,8 loc/km 2. Resedinta de judet este municipiul Tg. Jiu iar orase mai importante sunt Bumbesti Jiu, Motru, Novaci, rovinari, Targu Carbunesti, Ticleni. Exista 63 de commune si 415 sate.
Relieful este variat cu 3 trepte distincte ce coboara de la N catre S: in N si NV se desfasoara pantele sudice ale Muntilor Parang, Valcan si godeanu, iar in V si NV se extinde partea de NE a Muntilor Mehedinti. Zona Montana ocupa 29% din suprafata judetului, avand altitudini ce depasesc frecvent 2200 m (vf PArangu Mare 2519 m), neinumarate urme ale ghetarilor (lacuri si circuri glaciare) si spectaculoase forme de relief carstic (chei, pesteri, avenuri). O caracteristica a masivelor Godeanu si PArang o constituie prezenta celor 3 suprafete de eroziune bine individualizate si etajate la diferite altitudini absolute: platforma borascu (1800 - 2000 m), platforma Rau Ses (1400 1600 m) si platforma Gornovita (800 1300 m). Zona subcarpatilor Getici, extinsa in partea centrala a judetulu, pe circa 34% din suprafata acestuia, intre raurile Oltet la E si Motru la V, cuprinde depresiunea subcarpatica olteana aflata imediat sub poalele muntilor, inchisa spre sud de un sir de dealuri cu inaltimi de 400 -550 m. (Dealurile Sacelu, Mata, Mogos, Copacioasa, Balani, etc.) si Depresiunea Targu Jiu Carbunesti, constituita din lunci sit erase, situate intre aliniamentul dealurilor subcarpatice care o desparte de Depresiunea olteana la N si Delul rosiei, Dealul lui Bran si DEalul Bujorescu la S. Peste 1/3 din suprafata judetului Gorj, e ocupata, in S, de o portiune de piedmont getic, reprezentat prin subunitatile sale, respective: Dealurile Amaradiei, Jiului, separate la randul lor de vai largi, cu aspect de culoare depresionare.
Clima este temperat continentala, cu slabe influente mediteraneene si cu aspecte locale, determinate de prezenta muntilor inalti si mijlocii, a dealurilor, a depresiunilor.
Temperaturile medii: 6-7 grade C
Precipitatii medii: 900 mm
Vanturile bat cu o frecventa mai mare dinspre N, in zona depresionara, la Tg. Jiu si dinspre NV, pe crestele inalte ale muntilor. Vitezele medii anuale ale vanturilor oscileaza intre 1,6 si 3,2 m/s in zonele mai joase si intre 4 7 m/s in zonele mointane.In general, pe suprafata acestui judet se remarca stari de calm atmospheric datorita adapostului oferit de masivele muntoase care-l inconjoara.
Reteaua hidrografica are o densitate medie de 0,5 km/km2, apartine unui singur bazin collector (Jiul) cu exceptia Oltetului si Cernei, care aduna apele afluentilor sai pe o suprafata de peste 4000 km2. In drumul sau median, Jiul strabate acest judet de la N la S, pe o diustanta de 133 km, primind numerosi afluenti: Bratcu, Porcu, Susita, Jales, runcu, Bistrita Gorjana, tismana, Jiltu, Motru, Polatistea, Sadu, amaradia).
Vegetatia prezinta o etajare evidenta, de la S la N si cuprinde peste 2000 de specii de plante. Etajul padurilor de foioase, extins in zona dealurilor subcarpatice si piemontane, ce depasesc 200 -300 m, cat sip e pantele muntilor, pana la cca 1600 m, e reprezentat mai intai prin paduri de cer si garnita, sau paduri de cer in alternanta cu gorun. In interiorul acestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printer care Mojdreanu, Curpenul de padure, iedera, etc. In conciunarea acestui etaj, intre 300 si 16000 m se extend padurile de amestec: gorun cu carpen, uneori si cu cer sau garnita, paduri de fag cu carpen, paduri de fag cu brad si molid. Datorita unor conditii climatice locale pe inaltimile Muntilor Valcan si Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printer care alunul turcesc sau liliacul salbatic. In zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil. Etajul padurilor de molid, ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti, intre 1600 1900 m. Pe latura sudica a Muntilor Valcan si Godeanu, si in Muntii Mehedinti, etajul moliduluilipseste, fagul ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Etajul subalpin, extins la peste 1800 m este format din pajsiti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii, etc ce alterneaza cu tufisuripitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, etc. Etajul alpin se intalneste pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang.
Fauna este diversa si bogata in specii, elementele predominante fiind cele de padure, reprezentate prin ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi de munte, veverite, rasi, huhurezi. In partea de V a judetului goirj, se remarca o patrundere abundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranea precum vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita. Fauna alpine are ca element dominant capra neagra. Apele raurilor de deal si de munte sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean, mreana, crap., stiuca.
Invatamantul se desfasoara in cele 381 gradinite, 402 scoli generale, 28 de licee, 21 scoli profesionale, o universitate de stat cu 2 facultati la tg. Jiu. Din reteaua asezamuntelor culturale mentionam 12 case de cultura, 140 camine culturale, 13 cinematografe, un teatru, 9 muzee si 255 biblioteci.
Sanatate. Exista 7 spitale, 126 de dispensare, 9 policlinici, 67 de farmacii in care isi desfasoara activitatea 601 medici si 2011 cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Este intens legat de varietatea conditiilor naturale, in cadrul carora se detaseaza neinumarate furmuseti (Defileul Jiului, Cheile Oltetului, Runcului, corcoaiei, Pesterile Polovragi, Muierilor, closani, lacurile glaciare, etc.), de vestigiile arheologice (castrul de la bumbesti Jiu, asezarile daco romane de la Suseni, Barsesti, Borosteni), de trecutul istoric (Campia Padesului locul unde la 23 ianuarie 1821 tudor vladimirescu a citit proclamatia prin care chema poporul la lupta impotriva nedreptatilor sociale), de numeroase obiective arhitectonice (Manastirile Tismana si Polvragi, schitul Lainici, bisericile din lemn de la Dragutesti, bibesti, turburea) si de arta intre care se detaseaza operele monumentale ale lui constantin Brancusi de la Targu Jiu, de muzeele etnografice si memoriale precum si de tezaurul folloric. O atractie deoesbitra este statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale intre care amintim arboretele de castan comestibil de la Tismana, Polovragi, tufarisul de alun turcesc de la Tismana si Gorganu, masivul Piatra Closanilor cu relief carstic, padurea Botorogi de langa Tg. Jiu, etc.
