Judet situat in partea central nordica a Romaniei, extins in zona central vestica a Carpatilor Orientali, in bazinele superioare ale raurilor Olt, Mures, Tarnava Mare si Tarnava Mica intre 46 ,13 si 47 ,11 grade lat N si intre 24,52 si 26,15 grade long E avand ca limite judetele Suceava in N, Neamt in NE, Bacau in E, Covasna in S si SE, Brasov in S si SV si Mures in Vest. Suprafata este de 6 639 km2 avand o populatie de 345 000 locuitori din care aproximativ 172 de mii de sex masculin si 173000 de sex fminin. Densitatea este de 52 de loc/km2. Resedinta judetului este municipiul Miercurea Ciuc, iar alte orase importante sunt : Baile Tusnad, Balan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Toplita, Vlahita. In acest judet exista 49 de commune si 436 de sate.
Relieful este reprezentat de unitati montane si depresiuni intramontane apartinand Carpatilor Orientali, precum si de o asociere de dealuri si depresiuni cu caractere subcarpatice extinse in partea de SV a judetului, care apartin Podisului Transivaniei. Unitatile montane sunt dispuse in 2 siruri paralele, unul in partea de E a judetului, ( sectiuni ale Muntilor Bistritei, Giurgeu, Hasmas – cu vf. Hasmasu Mare de 1792 m -, Ciuc si Nemira, intre care se afla depresiunile Bilbor, Borsec, Uz, Plaiesi sau Casin); si altul la vest, raspectiv Muntii Caliman cu vf. Iezerul Calimanului (2031 m), Muntii Gurghiu, Harghita si Muntii Bodoc. Intre cele doua siruri paralele exista doua dintre cele mai mari depresiuni intramontane din tara: Giurgeu si Ciuc. Una din caracteristicile zonei montane aflate in perimetrul judetului Harghita o constituie existenta unui numar mare de trecatori, multe dintre ele inlesnind legaturile intre Transilvania si Moldova sau intre diferite zone ale judetului. Printre acestea se numara pasurile Bistricioara, Ditrau, Bicaz, Ghimes, Uz, Vlahita, Sicas, Bucin, Tusnad. In partea de SV a judetului exista un relief de depresiuni si dealuri subcarpatice cu inaltimi de 600 - 1000 m, grupate in cateva subunitati distincte, apartinand subcarpatilor Transilvaniei: subcarpatii Homoroadelor, ai Odorheiului, ai Tarnavei Mari si ai Tarnavei Mici.
Clima se prezinta ca fiind temperat continentala, cu anumite particularitati locale, determinate de alternanta masivelor muntoase cu sirul depresiunilor intramontane si de orientarea aproximativ perpendiculara a unitatilor de relief fata de circulatia atmosferica a maselor de aer dinspre vest.
Temperatura medie anuala: 4-5 grade C
Precipitatii medii: 600-700 mm
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord est in regiunea subcarpatica, dinspre nord vest in depresiunea Ciuc si dinspre Vest in zonele montane inalte.
Reteaua hidrografica are o densitate ce variaza intre 0,5 si 1,1 km/km2. Aici isi au izvoarele Oltul si Muresul, unele dintre cele mai mari rauri ale tarii, ele strabatand median judetul. Primul curge catre sud, pe o distanta de 80 de km, iar celalalt catre nord nord vest pe o lungime de 72 km. Oltul colecteaza afluenti mai mici din partea centrala si de sud est a judetului (Sipot, Lunca Mare, Lunca, Groapa Apei, Madarasu Mare) iar Muresul aduna afluenti din jumatatea de Nord (Stramba, Ditrau, Toplita). Alte cateva rauri mai mari sunt : Tarnava Mare, Tarnava Mica, Trotus, Casin, Homorodu Mare, Homorodu Mic, Uz, Bistricioara sau Bicaz. Defileele Oltului de la Tusnad si ale Muresului de la Toplita – Deda se evidentiaza prin pitorescul lor, la fel ca si cheile Bicazului. Exista pe teritoriul judetului cateva lacuri naturale unice in felul lor: Lacul Sf. Ana (de origine vulcanica), Lacul Rosu (de baraj natural). O categorie aparte o reprezinta panzele de ape subterane extinse pe suprafete mari in depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor, Borsec, Casin, Praid – Corund din care izvorasc numeroase ape minerale, renumite pentru gustul lor placut si pentru efectele curative in tratarea unor afectiuni hepato – biliare sau gastro - duodenale. Astfel de izvoare minerale apar in localitati precum Borsec, Bilbor, Baile Tusnad, Miercurea Ciuc, Sancraieni, Madaras, Toplita, sau Corund.
Vegetatia prezinta o evidenta zonalitate pe verticala, determinate de configuratia reliefului, de felul climei, si al solurilor. Exista paduri de fag, gorun, carpen, paltin, care sunt raspandite in zona dealurilor subcarpatice si la poalele versantilor vestici ai muntilor Harghita si Gurghiu. Intre 800 – 1200 m altitudine exista paduri de fag in amestec cu molid, aparand pe mari suprafate din Muntii Giurgeu precum si pe pantele vestice ale muntilor Harghita, Gurghiu sau Puciosul. Intre 1200 – 1500 m se formeaza padurile de molid. In Muntii Ciuc si Caliman, apar exemplare de zada, arbore ocrotit de lege. Vegetatia subalpina din muntii Caliman cuprinde numeroase specii ierboase cum ar fi: parusca, firuta, taposica, care alterneaza cu tufisuri formate din ienupar pitic, jneapan, afin, smirdar sau bujor de munte.
Fauna este una bogata si variata in specii, adaptata la conditiile de relief si clima. Padurile consituie un domeniu propice pentru existenta a numeroase vietuitoare, multe dintre ele de interes cinegetic. Cele mai frecvente specii sunt cele din domeniul forestier: ursul, cerbul carpatin, rasul, jderul de scorbura, jderul de piatra, cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, huhurezul, pitigoiul de bradet, vipera, tritonul de munte. In padurile de fag si gorun se gasesc mistreti, caprioare, lupi, vuplpi, veverite si parsi.
Invatamant, cultura si arta: Pe teritoriul jud. Harghita exista aprox 260 de gradinite de copii, 280 scoli generale, 33 de licee, 13 scoli profesionale, un seminar romano- catholic si cateva sectii ale Universitatii particulare „George Baritiu” din Brasov.
Sanatate: Exista 7 spitale, 118 dispensare, 11 policlinici, peste 50 de farmacii, un sanatoriu la Tulghes, un preventoriu pentru copii, etc. Asistenta medicala este asigurata de aprox 600 de medici si 2000 de cadre sanitare cu pregatire medie.
Turism: se practica in tot timpul anului atat sub forma de sejur cat si de tranzit. Acest lucru este datorat existentei unor renumite statiuni climaterice si balneoclimaterice precum: Borsec, Lacul Rosu, Baile Tusnad, Jigodin – Bai, Toplita, Praid, Corund, precum si prezentei unor zone pitoresti ca Lacul Sf. Ana, defileele Oltului si Muresului, Cheile Bicazului, abrupturile si stancariile calcaroase din Muntii Hasmas si a unor rezervatii naturale. Dintre acestea merita mentionate Muntele de sare de la Praid, Vulcanii Noroiosi din Filiasi, mlastinile eutrofe de la Sancraieni si Valea Mijlocie cu specii de muschi. Mlastina Dumbrava Harghitei, masivul calcaros Pietrele Rosii de la Tulghes cu plante endemice si a unor obiective istorice de cultura si arta cu importanta arhitecturala: fortificatiile dacice de la Siculeni, Jigodin – Bai, Cetatea Miko, manastirea franciscana si alte monumente din Miercurea Ciuc sau Odorheiu Secuiesc, biserici fortificate ca la Darjiu, Delnita Sanmartin, bisericile din lemn de la Tulghes, Bilbor sau Secu. Un interes turistic deosebit il reprezinta si elementele etnografice si folclorice printer care se remarca vasele de ceramica populara de la Corund, tesaturile si broderiile din satele Sarmasi si Sub Cetate. O mare importanta o au si festivalurile de la Toplita (festivalul fanfarelor), sau Festivalul Folcloric “Primavara Harghiteana”.
