Judetul Hunedoara este situat in partea central vestica a Romaniei, pe cursul inferior al raului Mures, in zona de contact a Carpatilor Meridionali cu Carpatii Occidentali, la intersectia paralelei de 46 grade lat N cu meridianul de 23 grade long E, fiind situat in vecinatatea judetelor Alba la N si E, Arad la NV, Valcea la SE, Gorj la S si Caras-Severin la SV si Timis la V. Are o suprafata de 7 063 km2 si o populatie de 545 000 locuitori, din care 270.000 de sex masculin si 275000 de sex feminin. Densitatea este de 77 loc/km2. Resedinta de judet este in municipiul Deva, alte orase importante fiind: Aninoasa, Brad, Calan, Hateg, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrila, Petrosani, Simeria, Uricani, Vulcan. Exista 56 de commune si 458 de sate precum si 16 localitati componente ale oraselor si municpiiilor.
Relieful este predominant muntos, reprezentat prin unitati apartinand Carpatrilor Meridiolnali care depasesc frecevent 2000 m altitudine (muntii Sureanu cu vf Sureanu de 1059 m, Muntii Parang cu vf Parangu Mare de 2519 m, Retezat cu vf. sau cel mai inalt Peleaga de 2509 m, Muntii Godeanu si Tarcu) si Carpatilor Occidentali (Muntii Poiana Rusca, Muntii Metaliferi) ale caror inaltimi depasesc arareori 1400 m (vf. Gaina din Muntii Bihor atinge 1486 m). toate aceste masive muntoase inconjoara judetul Hunedoara pe toate laturile lui ca zidurile unei cetati. Caracteristica masivelor muntoase din grupa Carpatilor Meridionali o constituie prezenta numeroaselor urme ale ultimei glaciatiuni si celor 3 suprafete de eroziune, bine individualizate si etajate la diferite altitudini: suprafata Borascu aflata la 1800 2000 m, care se prezinta sub forma unei suprafete reduse ca extindere dar cu o netezime evidenta; suprafata Rau Ses care se mentine la 1400 1600 m; suprafata Gornovita redusa ca extindere ce se prezinta ca o prispa situate la 800 1300 m. Unitatile montane apartinand Carpatilor Occidentali au inaltimi mai mici, sub 1500 m altitudine si prezinta culmi domoale, nivelate, numeroase maguri vulcanie, fenomene carstice si cotin bogate zacaminte de minereuri auro-argentifere si cuprifere. In afara culoarului larg al Vaii Muresului in interiorul jud. Hunedoara se individualizeaza numeroase depresiuni intramontane, de marimi si forme diferite printre care: Hateg Pui, Petrosani Hunedoara, Brad Halmagiu, Calan, Ormidea Baita, Luncoiu.
Clima este temperat continentala, cu unele diferentieri marcate de etajarea formelor de relief fiind mai umeda si racoroasa in zonele montane si mai calda si mai putin umeda in regiunile depresionare.
Temperatura medie: 8 grade C
Precipitatii medii: 800 mm
Vanturile dominante bat cu o frecventa mai mare dinspre V si dinspre N si NV, cu viteze medii anuale ce variaza in tre 2 - 4 m/s in depresiuni si intre 4 6 m/s pe crestele inalte aale muntilor.
Reteaua hidrografica are o densitate cuprinsa intre 0,5 si 1,1 km\km2 , apartinand in cea mai mare parte bazinului inferior al raului Mures, care strabate transversal judetul, de la est la Vest, pe o distanta de 105 km. In sectorul Aurel Vlaicu si Zam, Muresul colecteaza numerosi afluenti printer care: Geoagiu, Certej, Calan, Boz, Sarbi, Gurasada, Zam, Almas si Romos, Orastie, Strei, Cerna si Dobra. Partea nordica a judetului e drenata de cursul superior al Crisului Alb, iar partea sud estica de Jiul de Est si Jiul de Vest, care se undsc in arealul localitatiii Iscroni formand un curs unic cu numele de Jiu, care, dupa 4 km paraseste judetul Hunedoara.
Vegetatia este etajata pe o diferenta de nivel de aproximativ 2300 m. Etajele alpin si subalpin ocupa zonele cele mai inalte ale muntilor la peste 1800 m, fiind caracteristice pajistile naturale in care predomina rogozul, parusca, rugina, iarba stancilor, taposica, ce alterneaza cu tufisuri de merisor, afin, jneapan, ienupar, anin verede. In cadrul acestui etaj se intalnesc exemplare izolate sau grupe reduse de zambru. Etajul padurilor de molid mai cuprinde si paltin de munte, zada sau zambru, extinzandu-se pe pantele muntilor intre 1300 si 1800 metri altitudine. Etajul padurilor de foioase si de amestec (foioase cu conifere) este situat intre 1300 700 m, ocupana suprafete mari pe versantii muntilor mijlocii si josi, fiind alcatuit din paduri compacte, formate din fag, ulm de munte, frasin, paltin, si uneori gorun, deasemenea aparand aici si exemplare de brad si molid. In zonele depresionare, pe culoarul Vaii Muresului, se intalnesc paduri de fag, de gorun, stejar, carpen, ulm sau tei. Stratul de arbusti din aceste paduri cuprinde sanger, corn, maces, etc. De remarcat este faptul ca in cadrul Parcului National Retezat, declarat rezervatie a biosferei, se gasesc numeroase si variate elemente de flora de interes stiintific precum floare de colt, specii de orhidee sau argintica.
Fauna este una diversa, bogata si foarte eterogena. Este adaptata conditiilor de viata ale domeniului forestier, multe din speciile de padure fiind de interes cinegetic. Cele mai representative exemplare din aceasta zona sunt: cerbul, ursul, capriorul, veverita, rasul, vulpea, lupul, pisica salbatica, cocosul de munte, sitarul sau gaita. Crestele inalte ale muntilor constituie domeniul caprei negre, al acvilei, al vulturului plesuv toate ocrotite de lege. O mare parte din lacurile alpine si cursurile superioare ale raurilor sunt bogate in pastravi.
Invatamant: Pe teritoriul jud. Hunedoara isi desfasoara activitatea aproximativ 250 de gradinite de copii, 442 de scoli generale, 32 de licee, 23 de scoli profesionale, 3 intitute de invatamant superior (unul la Petrosani cu 4 facultati, altul la hunedoara cu 2 facultati, altul la Deva cu o facultate). Invatamantul particular este reprezentat printr-o Universitate Tehnica la Petrosani, si o Facultate Ecologica si un Seminar Teologic la Deva.
Sanatate: Reteaua sanitara e formata din 13 spitale dintre care 2 cu profil neuro-psihiatric si 2 sanatorii, aproximativ 170 de dispensare, peste 100 farmacii. Numarul medicilor este de peste 1000 dintre care peste 150 medici stomatologi; si aproximativ 3500 de cadre sanitare cu pregatire medie.
Turism. Este legat de multiple posibilitati oferite de varietatea peisajului natural, numeroase obiective arheologice, istorice, arhitectonice si social culturale, de bogatia si diversitatea elementelor etnografice si folclorice, de prezenta statiunilor belnoe-climaterice Bohold, Calan, Geoagiu Bai, Vata de Jos. Cadrul natural prezinta numeroase masive montane acoperite de paduri, cu inaltimi dominate de relieful glaciar (vai, circuri, custuri si lacuri glaciare) cu depresiuni cuibarite intre peretii muntilor, cu chei si defile precum si cu frecvente fenomene carstice (pesterile Cioclovina Uscata, Ponorici, Tecuri, Ohaba Ponor, Bolii), Parcul National Retezat si multe alte rezervatii naturale (Cheile Crivadiei, Dealul Cetatii din Deva, fanetele de la Pui, padurea Bejan, parcul dendrologic de la Simeria, padurea Slivut de la Hateg cu rezervatie de zimbrii. Acestora li se adauga obiectivele istorice si arhitectonice din Deva, Hunedoara, Brad, ruinele amfiteatrului roman de la Sarmisegetuza, asezarea neolitica de la Turdas, vestigiile cetatilor dacice de la Blidaru, Piatra rosie, Gradistea Muncelului, bisericile din Streisangeorgiu, Densus, Criscior. Pe teritoriul judetului este cunoscuta, sub numele de Targul de Fete, manifestarea populara anuala de pe Muntele Gaina.
