Judet situat in SE Romaniei, in E Campiei Romane, pe cursurile inferioare ale Ialomitei si Dunarii, la intersectia meridianului de 27,00 grade long E cu paralela de 44,40 lat N, intre judetul Buzau si Braila la N, constanta la E, Calarasi la S, Ilfov la V si Prahova la NV. Suprafata este de 4 453 km2 cu o populatie de 304 985 locuitori din care 150 947 sunt barbati si 154 038 sunt femei. Densitatea este de 68,5 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Slobozia si orase mai mari sunt Fetesti, Tandarei, Urziceni. Exsista 49 de commune, 130 de sate si 5 localitati componente ale municipiilor.
Relieful, in exclusivitate de campie cuprinde mai multe subunitati ale Campiei Romane (respectiv portiuni din Baraganul Ialomitei, Baraganul Mostistei, din Campia Vlasiei si Campia Saratei ) precum si jumatatea nordica a Baltii Ialomitei, luncile si terasele Ialomitei si Dunarii. Campia Baraganului, cu altitudini cuprinse intre 21 – 91 m este acoperita cu un strat gros de loess. Monotonia campiei, cu interfluviile ei netede, intinse, care formeaza asa numitele campuri (Hagieni, Ciulnita, Rosiori, Copuzeanca, Facaieni, Urziceni, Amara), este intrerupta pe alocuri de dune de nisip, de crovuri si de vai inguste. O nota specifica a reliefului ialomitean este data de luncile Dunarii si Ialomitei si de jumatatea septentrionala a Baltii Ialomitei. Cu toate caracterele lor comune, luncile Dunarii si Ialomitei prezinta o personalitate individuala aparte, evidentiata atat prin dimensiunea, cat si prin peisajele pe care le ofera. De exemplu, Lunca Ialomitei, comparative cu cea a Dunarii, este mult mai restransa ca suprafata, are o latime mai mica. Balta Ialomitei cuprinsa intre Dunare la E si Bratul Borcea la V, este o campie de tip deltaic, cu altitudini de 5- 12 m si latimi cuprinse intre 5 si 17 km. Denumirea de “balta” se justifica, deoarece pana in anii 60 exista, aici, un domeniu acvatic, in care, apa stagna mult timp; din timpul acestor ani, Balta Ialomitei a fost indiguita, desecata, si inclusa in circuitul agriicol, avand, in prezent, infatisarea unei insule. Doar o mica portiune (Caiafele Moroiu), a fost pastrata in regim natural cu statut de Rezervatie naturala.
Clima judetului Ialomita este temperat continentala, relativ omogena pe intreg cuprinsul acestuia, ca urmare a uniformitatii accentuate a reliefului, dar cu un pronuntat grad de continentalism, care determina contraste mari intre vara si iarna.
Temperatura medie: 10 grade C
Precipitatii medi: 500 mm
Teritoriul jud. Ialomita se afla sub influenta maselor de aer estice (continentale), vestice (oceanice) si sudice (mediteraneene), care se materializeaza prin vanturi aspre dinspre NE ce determina viscole iarna, si seceta vara, vanuturi uscate dinspre SV ce provoaca adesea indelungate perioade de seceta. Vitezele maxime se inregistreaza la vanturile ce bat dinpre N si NE, care ating in timpul iernii 125 km/h, fiind determinate de anticiclonul Siberian.
Reteaua hidrografica majora este reprezentata de cursul inferior al Ialomitei, care strabate median judetul, pe directie V – E, pe o distanta de 212 km si prin cel inferior al Dunarii, care delimiteaza judetul Ia;omita la E. Pe teritoriul acestuia, Dunarea curge prin albiile celor 2 brate ale sale (Borcea spre V si Dunarea spre E), care inchid intre ele Balta Ialomitei, si se reunesc apoi intr-un singur curs.
Vegetatia naturala apartine, in cea mai mare parte zonelor de stepa si silvostepa. Zona stepei, care ocupa doua treimi din teritoriu si in cadrul careia vegetatia a fost inlocuita aproape in intregime de culturi agricole, se caracterizeaza prin crampeie de pajisti secundare, stepice, alcatuite din paius, firuta, pir crestat, barboasa, troscot, stir salbatic, etc. Peisajul tipic de silvo – stepa, in care dumbravile alterneaza cu pajistile, s-a atenuat foarte mult, fiind inlocuit cu cel agricol. Izolat, au ramas cateva palcuri de padure in care predomina stejarul brumariu. In unele paduri, alaturi de acesta, se dezvolta elemente de origine sudica, printre care stejarul pufos, mojdreanul si tufisuri de lemn cainesc, visin turcesc, etc. Vegetatia azonala, de lunca, cuprinde, in majoritatea cazurilor zavoaie de plop si salcie, iar pe alocuri paduri de sleau in care predomina stejarul, artarul tataresc, ulmul, frasinul, etc. Vegetatia intrazonala are o mare extensiune, dezvoltantu-se pe nisipurile consolidate, fiind alcatuita din coltii babei, iarba scaioasa, pliscul cocosului, flori de paie, etc.
Fauna este caracteristica zonelor de stepa si silvostepa cu elemente tipice, printre care se remarca iepurele, popandaul, dihorul de stepa, harciogul, soarecele de camp, sobolanul de camp, orbetele, sarpele rau, prepelita, potarnichea, ciocarlia, vlupea, lupul, viezurele, soparla de iarba, gusterul, spurcaciul, heretele alb, cucuveaua de stepa, precum si numeroase insecte : greieri, cosasi, lacuste, calugarite, libelule, flluturi. Fauna din arealele luncilor si lacurilor este si ea bogata si variata, fiind reprezentata prin vidra, caine enot, bizam, corcodel, starci, lebede, lisite, berze, rate, si gaste salbatice, sitari, fluierari, vulture pescari, vulture plesuvi, broaste testoase, serpi de apa, etc. Ihtiofauna este reprezentata de crap, cega, pastruga, stiuca, babusca, rosioara, scobar, mreana, oblate, caras, platica, salau, etc. In multe paduri ialomitene au fost colonizati fazani si capriori de mare interes cinegetic.
Invatamant. Pe suprafata jud Ialomita exista 149 de gradinite de copii, 155 de scoli generale, 16 licee, 8 scoli profesionale, 5 case de cultura, 81 de camine culturale, 7 cinematografe, 170 de biblioteci si 5 muzee.
Sanatate: Reteaua unitatilor sanitare este compusa din 5 spitale, 7 policlinici, 82 dispensare, 5 crese, 42 de farmacii. Cadrele medicale totalizeaza 1442 de medici.
Turismul: Meleagurile ialomitene, cu monotonia vastei campii, acoperite de holde, prezinta putine elemente de atractie turistica, cu exceptia luncilor Ialomitei si Dunarii si arealelor lacustre (Amara, Fundata, Strachina), care ofera unele elemente de frumusete si inedit. Totusi, cateva obiective din municipiul Slobozia, statiunea balneo- climaterica Amara, statiunile arheologice de la Dridu si Piscu Crasanilor, perimetrele de pescuit si vanatoare din luncile Ialomitei si Dunarii, Casa Meoriala “Ionel Perlea” din Ograda, reprezinta puncte de atractie pentru turistii aflati in tranzit prin judetul Ialomita.
