Judet situat in extremitatea de NE a Romaniei, in partea central etsica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, la intersectia paralelei de 47 grade lat N cu meridianul de 27 grade long E, la granita cu Republica Moldova in E, intre judetele Botosani in N, Suceava in NV, Neamt in V si SV si Vaslui in S si SE. Suprafata este de 5 476 km2. Populatia este de 822 573 locuitori, din care 407 953 locuitori de sex masculin si 414 620 locuitori de sex feminin. Densitatea este de 150,2 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Iasi, iar ca orase principale mentionam Harlau, Pascani, Tg. Frumos. Exista 85 de commune cu 421 de sate si 5 localitati comopnente ale municipiilor.

 

Relieful, care apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant, fiind alcatuit din platouri si dealuri usor inclinate, catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 – 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi, cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi e ocupata in proportie de 24% de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei, in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria si Colinele Ruginoasa – Strunga, ambele pe stanga Siretului precum si Dealurile Runcu, Parcului, Soci, Tatarus pe dreapta Siretului. Cea mai mare altitudine din judetul Iasi este de 593 m pe vf Dealului Tudora.Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200 – 300 m inaltime, pe aliniamentul localitilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Tg. Frumos – Strunga. In partea de S si SE a jud Iasi se afla prelungirile de N ale Pod. Barlad, mai precis o subunitate a accestuia cunoscuta sub numele de Pod. Central Moldovenesc, care ocupa 27% din suporafata judetului. Si acest podis domina spre N, Campia Moldovei, printr-un abrupt cuestic de 200 – 300 m. Pod. Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Crasna (417 m) si Cetatea. Cea mai mare parte a teritoriului judetului este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioara, extinsa in partea central estica a jud Iasi cu altitudine medie de 150 m, marginita la V si S, de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m. Campia Jijiei Inferioare, are aspectul unei campii colinare, sau a unui platou cu altitudini reduse, larg valurit, fragmentat de vaile raurilor, care scot in evidenta interfluvii domoale cu inclinari prelungi spre SE, cu versanti afectati de alunecari de teren.

 

Clima are un pronuntat caracter contionental, apartinand tinutului climatic al Pod, Moldovei, marcat prin amplitudini termice mari.

Temperatura medie: 8-9 grade C

Precipitatii medii: 550 mm

Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5%, insa cele care bat dinspre N si NE, desi au o frecventa mai redusa, se manifesta foarte activ mai ales in anotimpul rece, sub forma crivatului, ce isi are originea in ciclonul Euro – Asiatic, si care sulfa uneori cu viteze ce pot depasi 40 de m/s.

 

Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul jud Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului, pe o distanta de 231 km, formand totodata si granita cu Rep. Moldova, si cursul mijlociu al Siretului care strabate extremitatea de NV a judetului pe directie NNV – SSE, pe o lungime de 76 km, apoi dintr-un sector restrans al cursului inferior al raului Moldova, care formeaza pe o mica portiune limita cu jud. Neamt.

 

Vegetatia are stransa aria de raspandire ca urmare a extinderii terenurilor cultivate, fiind reprezentata atat prin elemente ce apartin silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin paduri de foioase, care ocupa inaltimile Pod. Sucevei si ale Pod. Central Moldovenesc. Silvostepta se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa: paius, colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din cateva specii rare: stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris, sanziana, etc. In componenta padurilor de silvostepa care alterneaza cu pajistile secundare se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul, etc. Zona padurilor de foioase din regiunea de podis din V si S se remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul, etc. Substratul de arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun, maces, etc. Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag. In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie.

 

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distingandu-se elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa, in luncile raurilor, si in apele lor si ale lacurilor. In paduri sunt prezente mai multe specii faunistice printre care se remarca: mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic si fazanul colonizat. Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului, ciocarlia, pitpalacul, graurul, soparla, sarpele, etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice ocrotite in Rezervatia “Fanatele de la Valea lui David”: ospecie rara de vipera, greierele improscator, etc. In apropiede re Iasi, la Cristesti a fost colonizat iepurele de vizuina. In luncile raurilor si in preajma baltilor si iazurilor se intallnesc lisita, rata salbatica, barza, starcul, etc. Apele raurilor si lacurilor sunt bogate in crap, clean, lin, biban, scobar, mreana, somn, caras, etc.

 

Invatamant. Pe teritoriul judetului Iasi isi desfasoara activitatea 480 gradinite, 512 scoli generale, 36 de licee, 23 sacoli profesionale. Cunoscut centru universitar, Iasiul adaposteste o serie de universitati precum Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Univ. Agronomica Ion Ionescu de la Brad, U.M.F. Grigore T. Popa, Academia de muzica G. Enescu, Institutul teologic Ortodox, Institutul teologic Romano – Catolic, Univ de Informatica, etc. Deasemenea exista 5 universitati particulare. La Iasi mai functioneaza o filiala a Academiei Romane si 22 de institute de cercetare si proiectare. Reteaua asezamintelor de cultura si arta cuprinde un teatru national (Vasile Alecsandri), un teatru de opera si balet, o filarmonica, 14 cinematografe, 20 de muzee, 20 de case memoriale, 586 de biblioteci cu aprox 8.400.000 de volume, 119 camine culturale, 580 de momunante istorice, 526 de statiuni arheologice.

 

Sanatate. Exista 20 de spitale, 198 de dispensare, 20 de policlinici, 84 de farmacii, asistenta medicala fiind asigurata de 2329 medici si 6102 cadre medicale cu pregatire medie.

 

Turism. Datorita prestigiosului partrimoniu istoric, culcural-artistic, stiintific, etnologic, folcloric, etc. Judetul Iasi se caracterizeaza, sub aspectul potentialului turistic prin predominarea fondului turistic istorico – cultural in raport cu fondul turistic natural. Majoritatea obiectivelor turistice de prim rang sunt concentrate in municipiul Iasi. Dar fluxul turistic este determinat si de prezenta altor obiective din perimetrul judetului printre care bisericile: Sfantu Gheorghe, Sf. Dumintru, Cuvioasa Paraschiva, Sfanta Paraschiva, Dobrovat, etc.; beciurile Caselor Domnesti, ruinele bisericii catoloce din Cotnari, palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, castelul fam. Sturdza de la Miclauseni, casa memoriala si mausoleul lui V. Alecsandri din Mircesti, casa memoriala Mihail Sadoveanu si Casa „Cantacuzino – Pascano” din Pascani, statiunea arheologica neolitica de la cucuteni, centrul de ceramica neagra lustruita de la Schitu Stavnic, rezervatia paleontologica de pe dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea Lunga, rezervatia floristica si faunistica „Fanatele de la Valea lui David”, statiunile balneoclimaterice Strunga si Nicolona, etc.