Judet situat in extremitatea de NNV a Romaniei, la granita cu Ucraina, intre 47,20 si 48,00 grade lat N si 22,05 si 25,07 grade long E, intre judetele Suceava la E, Bistrita – Nasaud la SE, Cluj la S, Salaj la S, si Satu Mare la SV si V. Suprafata este de 6 304 km2 cu o populatie 535 124 locuitori din care 265 016 sunt barbati si 270 108 sunt femei. Populatia urmana reprezinta 53,33 % din totalul populatiei iar cea rurala 46,67 %, iar densitatea este de 84,9 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Baia Mare iar ca orase importante: Baia Sprie, Sighetul Marmatiei, Borsa, Cavnic, Tagru Lapus, Viseul de Sus, 62 de comune, 226 de sate din care 16 apartin oraselor si 12 localitati componente ale oraselor si municipiilor.
Relief: predominant muntos (43% din suprafata), reprezentat prin lantul vulcanic al muntilor Gutai – Lapus – Tibles in partea centrala a judetului, cu directie NV – SE, cu altitudini variind intre 1300 – 1839 m (pe vf. Tibles) si prin lantul cristalin al Muntilor Maramures si Rodna in partea de E a judetului. Muntii Maramuresului prezinta o culme cu directie NV – SE cu mai multe varfuri: Farcau, Pop Ivan, Toroiaga, Pietrosu, care strajuiesc granite cu Ucraina, iar Muntii Rodnei se inalta pana la 2303 m (vf. Pietrosul Mare, care este si cel mai inalt din grupa Carpatilor Orientali). Zona de dealuri si podisuri (dealurile Codrului, Chioarului, Asuajului, etc.), din partea de S, ocupa 30 % din suprafata judetului, iar zonele joase de depresiuni, terase si lunci, (Depresiunea Maramures, Depr. Baia Mare, Lapus si Copalnic) se extend pe 27% din suprafata judetului Maramures.
Clima este temperat continantala cu ierni aspre si veri racoroase, cu diferentieri ale parametrilor meteorologici, atat intre zonele montane cat si in cele deluroase si depresionare, atat in E cat si in V judetului.
Temperatura medie: 6 grade C
Precipitatii medii: 900 mm
In Depr. Baia Mare, unde climatul este mai bland, datorita adapostului si a influentelor maselor de aer mai cald si mai umed dinspre V, se dezvolta in conditii optime padurile de castan comestibil. In timp iernii pe crestele muntilor inalti sunt frecvente viscole puternice cu viteze ce depasesc 50 m / s.
Reteaua hidrografica, influentata de regimul precipitatiilor abundente din zonele montane, unde isi au izvoarele majoritatea raurilor, este bogata si densa (0,5 km/km2), avand o lungime de peste 3000km si fiind tributara direct sau indirect celor 2 mari rauri (Tisa si Somes). Cele mai importante rauri din bazinul Tisei sunt Viseul, Iza si Sapanta iar din bazinul Somesului sunt Lapus, Barsau, Asuaj, Cicarlau, etc..
Vegetatia. Predominarea reliefului muntos si deluros determina o larga extensiune a padurilor, care ocuopa o suprafata de 289 185 ha. Etajul padurilor de foioase, dispus intre 400 – 1200 m, este alcatuit din: fag, gorun si carpen precum si dintr-un covor vegetal cu taposica, paius rosu, iarba vantului, etc. Padurile de molid sunt prezente pe pantele Muntilor Rodnei si ale Muntilor Maramuresului intre 1200 – 1800 m. Etajele subalpin si alpin se desfasoara la peste 1600 m, fiind formate din pajisti si tufarisuri alcatuite din smirdar si jneapan. In trecut, in depresiuni, era larg raspandit stejarul, care astazi apare izolat. Deasemenea in Muntii Maramuresului si in Muntii Gutai se gasesc cateva mlastini cu vegetatie caracteristica.
Fauna, abundenta, si variata, este reprezentata prin ursi, mistreti, rasi, jderi, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, capra neagra (recolonizata in Muntii Rodnei), etc. Acvifauna montana cuprinde fasa alpine, acvila de stanca, vanturelul rosu, rata – sulitar, iar fauna acvatica, este reprezentata prin numerosi pesti (pastrav, scobar, lipan, clean; lostrita este ocrotita in bazinul raului Vaser).
Invatamant. In judet activeaza 294 gradinite, 308 scoli generale, 28 de licee, 16 scoli profesionale, 16 scoli de maistri, 3 institute de invatamant superior cu 7 facultati. De asemenea exista un teatru de stat (Baia Mare), o filarmonica, 8 muzee, 8 case memoriale, 15 cinematografe, 394 biblioteci, 7 case de cultura, numeroase camine culturale, etc.
Sanatate. Serviciile de sanatate sunt deservite in cele 10 spitale, 13 policlinici, 88 de farmacii, in care asistenta medicala este asigurata de 743 medici si 3039 cadre medicale cu pregarire medie.
Turism. Maramuresul formeaza o zona turistica aparte, cu caracteristici si personalitate distincte, grupate in mai multe subzone si centre turistice (Baia Mare, Sighetul Marmatiei, Lapus, Muntii Rodna si Maramures, Vaile Izei si Viseului, Tara Chioarului si partial zona Codrului). Jud. Maramures se remarca atat prin frumusetile sale pesiagistice cat si prin renumitele statiuni climaterice (Borsa, Izvoarele, Mogosa) si balneo – climaterice (Ocna sugatag, Carbunari, Danesti). Pe langa frumusetea cadrului natural jud. Maramures este detinatorul unor importante monumente si situri istorice (67), monumente de arta si ansambluri arhitecturale (363), zone istorice urbane si rurale (13), muzee si case memoriale, monumente de arhitectura populara (peste 200), unice in felul lor precum si a unor renumite zone etnografice si folclorice, care si-au pastrat aproape nealterata arta populara extreme de originala (case, porti, tesaturi, ceramica, unele biserici, datini, muzica, dans). Arhitectura populara traditionala, reprezentata prin renumitele porti monumentale si mai ales prin bisericile din lemn, se remarca la Desesti, Ieud, Bogdan – Voda, Barsana, Giulesti, Budesti, Vadu Izei, Rogoz, etc. De mare interes turistic sunt si numeroasele centre de prelucrare artistica a lemnului (lazi de zestre, unelte, obiecte de uz casnic, cruci sculptate si pictate), de ceramica populara, de tesaturi si cusaturi populare, de confectionare a piseslor de port popular, de prelucrare a lanei si pieilor de animale (Desesti, Plopis, Sapanta, Viseu de Jos, Sat Sugatag, Feresti, Hoteni, Botiza, Calinesti).
