Judetul Mures
www.totaltourism.ro aduce in prim plan tot potentialul turistic care il ofera Romania. Pe langa invitatia de a descoperi aceasta tara prin multitudinea de poze si descrieri care le oferim, siteul nostru desfasoara o ampla activitate de promovare a pensiunilor, hotelurilor si caselor de oaspeti Aflati mai multe.

Generalitati | Relief | Clima | Hidrografie | Vegetatie | Fauna | Cultura | Turism

 

 

Judet situat in partea central nordica a Romaniei, in Pod. Transilvaniei, in bazinul superior al raului Mures si partial intre bazinele raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica, intre 46,04 si 47,12 grade lat N si 24,00 si 25,15 grade long E, intre judetele Bistrita Nasaud la N si NV, Suceava la NE, Harghita la E si NE, Brasov la SE, Sibiu la S, Alba la SV si Cluj la V. Are o suprafata de 6 714 km2 cu o populatie de 604 263 lociutori dintre care 49,16% sunt barbati si restul de 50,84% sunt femei. Populatia urbana reprezinta 51,77% din totalul lociutorilor in vreme ce populatia rurala insumeaza 48,23% din totalul acestora. Densitatea populatiei este de 90 loc/ km2. resedinta de judet este municipiul Targu Mures. Judetul are ca principale orase: Iernut, Ludus, Reghin, Sighisoara, Sovata, Tarnaveni, alaturi de 90 de commune, 485 de sate si 20 de localitati care apartin oraselor si municipiilor.

 

Relief. Pe 78% din suprafata judetului predomina dealurile, colinele si podisurile, cu forme domoale, versanti asimetrici (afectati frecvent de eroziune si alunecari) si altitudini de 400 -600 m. Aceste elemente de relief apartin Podisului Transilvaniei, ale carui subunitati sunt prezente si pe terotoriul jud. Mures: Podisul Tarnavelor, subcarpatii Transilvaniei (reprezentati prin dealurile Muresului si dealurile Tarnavelor). Subcarpatii Transilvaniei includ o serie de masive deluroase (Sinioara, Laposu, Teleac, Osoiu), care alterneaza cu numeroase depresiuni submontane si intradeluroase (Deleni, Idicel, Glajarie, Eremitu, Chibed, Sovata). Subcarpatii Transilvaniei se extind la limita dintre Campia colinara a Sarmasului si Pod. Tarnavelor la V si SV, unde se evidentiaza cateva depresiuni de contact (Miercurea Nirajului, Sangeorgiu de Padure, Dumbravioara), si rama muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu in NE si E. Pod. Tarnavelor, cu altitudini cuprinse intre 450 700 m, cu relief fragmentat, in care predomina interfluviile asimetrice, axate pe domuri, cu versanti abrupti, afectati de torenti si alunecari, include dealurile Nirajului, Podisul Tarnevenilor. Campia Transilvaniei e reprezentata prin Campia colinara a Sarmasului cu cele 3 subunitati ale sale: Colinele Ludusululi, colinene Comlodului si Colinele Madarasului. Partea de NE a jud Mures e ocupata, in proportie de 22%, de prelungirile de SV ale Muntilor Calimani cu varful Pietrosul (2100 m), situate la limita cu jud. Suceava, si de latura de V a Muntilor Gurghiu, care culmineaza in vf. Saca (1777 m).

 

Clima este temperat continantala, moderata, cu unele diferentieri legate de formele de relief.

Temperatura medie: 4-5 grade C

Precipitatii medii: 800-900 mm

Vanturile predominante bat dinspre NV, cu viteze medii de 3,1 m/s. In timpul iernii sunt frecvente si vanturile dinspre NE, care ating, uneori, viteze ce depasesc 50 m/s. Caracteristice sezonului rece sunt si inversiunile de temperature, cand masele de aer foarte reci coboara din zonele montane spre cele de podis, canalizandu-se in special pe culoarele vailor, unde stagneaza un timp indelungat determinand temperaturi foarte scazute ale aerului. Asa se explica faptul ca tocmai la Tg. Mures, situat in culoarul vaii Muresului, s-au inregistrat de 2 ori temperaturi minime absoluta pe cuprinsul jud. Mures.

 

Reteeaua hidrografica e reprezentata, in principal, de cursul superior si mijlociu al raului Mures, care strabate, aproximativ median, teritoriul jud. Mures, de la NE catre SV, pe o distanta de 195 km, colectand multimea raurilor si paraielor de pe dpeapta (Ilva, Rastolita, Bistra, Agris, Sar, Iceni, Lechinta, Parau de Campie) si de pe stanga sa (Salard, Idicel, Gurghiu, Beica, Habic, Terevici, Niraj, Lascut, Seulia). Partea de S a jud. Mures este traversata de la E la V de cursurile a doua rauri paralele, respective Tarnava Mica cu afluentii sai: Gherghes, Roua, Vetca, Nades, Santioara si Tarnava Mare.

 

Vegetatia, conditionata de diversitatea elementelor fizico geografice si climatice se remarca printr-o accentuate varietate a speciilor componente. In zonele inalte ale muntilor, la peste 1600 m, se dezvolta pajistile naturale, dominate de taposica si parusca, si de tufarisurile pitice de jneapan, smirdar, afin, ienupar, etc. Versantii muntilor intre 1200 1600 m sunt ocupati de paduri de molid si pe alocuri de pajisti secundare, iar sub 1200 m de paduri de fag in amestec cu brad si moild. Subcarpatii Transilvaniei si Podisul Tarnavelor sunt acoperiti cu paduri de fag si de gorun, uneori in amestec cu brad si molid. Subcarpatii Transilvaniei si Pod. Tarnavelor sunt acoperiti cu paduri de fag si de gorun, uneori in amestec cu carpen si stejar. In zonele colinare joase predomina padurile de stejar in amestec cu gorun si artar tataresc, care alterneaza cu terenurile cultivate si cu pajisti naturale. In Campia Transilvaniei, cea mai mare parte a vegetatiei naturale a fost inlocuita cu culturi agricole, doar local intalnindu-se pajisti. In aceasta zona, la Zau de Capie se remarca indeosebi prezenta bujorului, unicul loc unde aceasta specie, ponto-balcanica poate fi intalnita in interiorul arcului carpatic.

 

Fauna, adaptata etajarii vegetatiei, dar mai putin fidela limitelor acesteia, datorita marii sale mobilitati, este bogata si variata in specii. Domeniul forestier adaposteste un numar insemnat de vietuitoiare printre care se remarca mistretul, cerbul, capriorul, ursul, vulpea, jderul, rasul, veverita, cocosul de munte, acvila de munte, soparla de munte, vipera, salamandra, etc. In zona lacurilor antropice traiesc o serie de pasari de apa (rate, berze, lisite), iar in unele paduri colinare a fost colonizat fazanul. Raurile de munte sunt populate cu pastravi si lipan, cele din zonele subcarpatice, colinare si de podis ofera conditii prielnice scobarului, cleanului, mrenei, iar in iazurile piscicole se intalnesc stiuca, crapul, somnul, carasul, etc.

 

Invatamant. Pe teritoriul judetului mures procesul de invatamant se desfasoara in 404 gradinite, 460 scoli generale, 35 de licee, 24 de scoli profesionale, 3 universitati. Invatamantul se face in limbile romana si maghiara. Asezamitele culturale si de arta cuprinde o filiala a Academiei Romane, un teatru national, un teatru de papusi, Filarmonica de Stat, Filiale ale Uniunii Artistilor Plastici din Romania, Un amsamblu Folcloric, 13 unitati de cercetare proiectare, 15 cinematografe, 457 biblioteci cu 4.500.000 volume, 90 de camine culturale, 6 case de cultura, numeroase muzee si case memoriale.

 

Sanatate. Exista 8 spitale, 15 ploiclinici, 166 dispensare, 99 farmacii in cadrul carora lucreaza 1354 de medici si 3964 cadre medicale cu pregatire medie.

 

Turism. Dezvoltat, determinat de prezenta numeroaselor obiective istorice, arhitectoinice si de arta, din Tg. Mures, Sighisoara, Reghin, Gorenesti, Iernut, etc., de fermecatoarele regiuni din muntii Caliman si Gurghiu, de pe vaile Muresului (defileul Toplita Deda) si Tarnavelor, de nainumaratele rezervatii naturale si parcuri dendrologice. Alte elemente de atractie turistica sunt legate de varietatea si originalitatea tezaurului etnografic si folloric prezent in neinumarate sate, pastratoare de vechi traditii. Remarcabile produse de arta populara (tesaturi, cusaturi, cioplituri in lemn, sculpturi) sunt prezente in localitatile Vatava, Gurghiu, Lunca Bradului, Hodac, Bezid, Logig, Ibanesti, etc. Un turism balnear, de odihna sau tranzit se practica in statiunile Sovata, Sangeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Lunca Bradului, etc.

 

 

Copyright © www.totaltourism.ro 2004 - 2005