Judet situat in partea de SE a Romaniei, in bazinul inferior al raului Olt, pe stanga Dunarii, la granita cu Bulgaria, pe o lungime de 47 de km, intre judetele Dolj la V, Valcea la N si NV, Arges la N si NE, si Teleorman la E, la intersectia meridianului de 24 grade long E cu paralela 44 grade lat N, avand o populatie de 517 595 locuitori din care 49,38% sunt barbati si 50,62% sunt femei. Densitatea este de 94,1 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Slatina, orase mai mari sunt Bals, Caracal, Corabia, Scornicesti, Piatra Olt. Judetul are in componenta 94 de commune, 378 de sate sin 4 localitati componente ale oraselor si municipiilor.
Relieful este predominant de campie si apartine sectorului central – vestic al Campiei Romane, reprezentat de partea de V a Campiei Boianu, si partea de E a Campiei Romanati. Cu altitudini ce coboara de la 194 m in N la 37 de m in S. Regiunea de campie prezinta un microrelief larg ondulat, cu o serie de vai seci, dune de nisip, conuri de dejectie si campuri interfluviale netede, cu inclinare generala catre sud, presarate cu crovuri si gorgane. Zona de campie este acoperita in cea mai mare parte de loess pe care sa-u format diferite tipuri de cernoziomuri propice culturilor agricole. Luncile celor doua mari rauri ale judetului, respectiv lunca Dunarii si Lunca Oltului se individualizeaza ca unitati distincte. Partile de N si NV ale judetului sunt ocupoate de prelungirile piemontului Cotmeana (la est de Olt), alcatuite din dealuri piemontane cu altitudini de 200 -400 m, fragmentate de vai, cu povarnisuri accentuate si versanti afectati de eroziune. Contactul piemontului Cotmeana cu campia este evidentiat printr-o denivelare de cca 50 – 60 m, precum si printr-o noua generate de vai (Chiara, Iminiog, Dorofei, Osica, etc.) care izvorasc din dealurile piemontane.
Clima este temperat continentala cu o nuanta mai umeda in partea de N si un caracter mai arid in S. Contintntalismul accentual al judetului si unele influente ale patrunderii aerului subtropical din SV, fac ca vara sa se inregistreze frecvent vreme calduroasa si secetoasa.
Temperatura medie: 11 grade C
Precipitatii medii: 600 mm
Regimul eolian se caracterizeaza printr-o interferenta a curentilor de aer din E si V cat si prin unele patrunderi ale maselor de aer dinspre sud concretizate sub forma vantului numit „baltaret”. Vanturile predominante sunt insa crivatul din E si austrul din V si SV cu viteze medii intre 2 – 5 m/s.
Reteaua hifdrografica are o densitate ce variaza intre 0,1 si 0,7 km/km2 si e reprezentata in principal printr-un segment de 47 de km al cursului inferior al Dunarii care dreneaza extremitatea de S a judetului, formand granita cu Bulgaria, prin cursul inferior al Oltului si prin cursurile superioare ale raurilor Calmatui si Vedea.
Vegetatia a fost inlocuita in cea mai mare parte de culturi agricole apartine zonelor silvostepei. Zona de silvostepa extinsa in partea centrala si sudica a judetului mai pastreaza pe alocuri paduri razlete de stejar brumariu sau stejar pufos precum si paduri de amestec in care apar garnita, cerul, jugastrul, frasinul, teiul, etc. In aceasta zona, pe mici parcele, ramase intre terenuri cultivate, exista parloage dominate de paius, borboasa, firuta campului, etc. Pe teritroiul jud exista si cateva specii floristice rare, ocrotite de lege. In luncile marilor rauri se intalnesc zavoaie de salcii si plopi, tufisuri de rachita si specii ierboase ca rogozul si limbarita.
Fauna este caracteristica regiunilor de camipe si de deal. In padurile de deal se intalnesc mistreti, lupi, vulpi, pisici salbatice, bursuci, veverite, jderi, ciocanitori, privighetori, sturzi, gaite, mierle, soparle, broaste, etc. Fauna de camp este dominata de rozatoare si pasari dar nu lipsesc reptilele, batracienii si insectele. Dintre rozatoare se remarca dihorul, nevastuica, hermelina, harciogul, popandaul, cartita, iepureple de camp, etc. iar dintre pasari prepelita, ciocarlia, presura, sorecarul mare, eretele, fazanul, etc. Dropia, cea mai mare pasare de campie, este ocrorita de lege, si, desi intrunea cel mai mare efectiv din tara, azi se intalneste rar. Prezenta Dunarii, Oltului si a altor rauri mari, precum si a numersoaelor rauri si iazuri au generat o bogata fauna acvatica (carap, somn, salau, stiuca, platica, biban, babusca, oblate, scrumbie, etc.) si a multor pasari si mamifere care traiesc langa ape (gaste, rate, starci, berze, lisite, vidre, nurci, etc.).
Invatamantul se desfasoara in 364 de gradinite, 369 scoli generale, 25 de licee, 13 scoli profesioinale, 4 scoli de maistri. Reteaua asezamintelor culturale cuprinde un teatru national, 21 de cinematografe, 8 case de cultura, 94 de camine culturale, 5 muzee, 365 de biblioteci, etc.
Sanatate. Exista pe teritoriul judetului Olt 8 spitale, 146 dispensare, 7 policlinici, 67 farmacii, in care isi desfasoara activitatea 637 medici si 2359 cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Absenta peisajelor naturale spectaculoase, monotonia reliefului de campoie predominant, puternicele transformari antropice intervenite in timp situeaza jud. Olt printre zonele cu un potential turistic redus. Cu toate acestea in judetul Olt se practica un turism local si de tranzit legat de monumentele istorice si arhitectonice si de obiectivele social culturale din Slatina, Caracal, Bals, de manastirile din Brancoveni, Oboga, Calui, Hotarani, etc., de ruinele castrelor si oraseolr romane de la Corabia, Resca, Slaveni, Farcasele, etc. Se mai adauga rezervatiile forestiere de la Topana, Stoicanesti, colonia de dropii din comuna Stoicanesti, centrul de ceramica populara Oboga, precum si unele centre de folclor authentic oltenesc.
