Judet situat in partea central-sud-estica a Romaniei, in zona central-nordica a Munteniei, in bazinele hidrografice ale raurilor Prahova si Teleajan, la intersectia paralelei de 45 grade lat. N cu meridianul de 26 grade long. E, strajuit la N de versantul de E al Muntilor Bucegi si de culmile sudice ale Muntilor Baiu, Grohotis, Ciucas si Tataru. Jud. Prahova se invecineaza cu judetele Brasov la N si NV, Buzau la E si NE, Ialomita la SE, Ilfov la S si Dambovita la V. Are o suprafata de 4 716 km2 si 854 552 de locuitori (primul din Romania ca numar de locuitori), din care 45,02% barbati si 55,98% femei. Densitatea locuitorilor este deasemenea cea mai mare din tara: 182,5 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Ploiesti, orase mai importante: Azuga, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Breaza, Busteni, Campina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati. Exista 86 de comune, 405 sate si 40 de localitati componente ale oraselor si municipiilor.
Relieful este variat, dispus in trei trepte majore ce se succed de la NV spre SV, pe o diferenta de nivel de 2 433m (de la vf. Omu 2507 m altitudinea maxima in judet, la 72 m in Campia Gherghitei). In cadrul judetului Prahova forma predominanta de relief o constituie campiile, reprezentate prin Campia Ploiestiului si portiuni din Campiile Gherghitei, Saratei si Vlasiei. Zona centrala a judetului Prahova este ocupata, se dubcarpatii Prahovei, fragmentati de o retea de ape curgatoare, cu o structura complexa de anticlinale, sinclinale, si cute diapire ce contin variate resurse de subsol. In partea de N a judetului se extind cateva masive muntoase care apartin Carpatilor Orientali: Ciucas, Zaganu, Tataru, Grohotis, Baiului. In parea de NV a judetului se inalta versantul de E al Muntilor Bucegi, cu un veritabil aspect alpin, care domina Valea Prahovei cu un abrupt impresionant de peste 1000 m. Sectorul prahovean al Muntilor Bucegi, cu aspectul lor impunator, deosebit de atractiv pentru drumetii, turism sau alpism, prezinta o succesiune de poduri structurale inclinate usor spre SV (formand binecunoscutul Platou al Bucegilor), dominate de cateva varfuri ce depasesc 2000 m altitudine (vf. Omu 2507 m, Costila, Caraiman, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vf. Cu Dor, etc.) precum si unele forme de relief deosebite, rezultate in nurma proceselor de eroziune (Sfinxul, Bablele).
Clima este temperat continentala, difrentieri mari intre unitatile montane si cele de campie, caracterizata prin veri calduroase, uneori secetoase si ierni reci marcate uneori de viscole, in zona de campie si prin veri racoroase si ierni aspre, cu strat gros de zapada ce se mentine o perioada indelungata de timp in regiunile montane.
Temperatura medie: 6-7 grade C
Precipitatii medii: 800-900 mm
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE si N in campie, dinspre NV si N in subcarpati si dinspre SV si V in zonele montane inalte. Vitezele medii anuale variaza inte 1,7 m/s in campie si 11,5 m/s pe Vf. Omu.
Reteaua hidrografica are o densitate medie de 0,4 km/km2, apartine in cea mai mare parte bazinului raului Prahova, al carui curs se desfasoara aproape integral pe teritoriul jud Prahova, colectand majoritatea raurilor din perimetrul acestuia (cele mai mari fiind Doftana, Teleajan, Cricovu Sarat, cu afluentii lor.). Extremitatea de SV a judetului este traversata pe o distanta de cca 10 km de raul Ialomita, precum si de afluentul sau Cricovul Dulce, iar cea de SE, este drenata de raul Ghighiu, cu afluentii sai Balana si Tohaneanca.
Vegetatia este bogata si diversa si prezinta o evidenta etajare asemenea elementelor climatice si reliefului. Astfel, temperaturile scazute, vanturile puternice, perioadele de inghet si zapeile abundente din zonele inalte ale Bucegilor determina dezvoltarea unor plante scunde, rezistente acestor conditii. Pajistile alpine sunt alcatuite din asociatii vegetale dominate de taposica, parusca, iarba stancilor, coarna, gusa porumbelului, clopotei alpine, ochiul gainii, etc. Etajul subalpin, extins sub 2300 m in Muntii Bucegi, se intalneste insular in celelalte massive muntoase, si cuprinde o alternanta de tufarisuri scunde de arbusti, formate din smirdar, jneapan, afin, salcie pitica, parusca, pajisti cu firuta si taposica. Specifica Muntilor Bucegi este dezvoltarea vegetatiei de stancarie, cu multe specimene floristice rare, ocrotite de lege precum: floarea de colt si ghintura. Padurile de conifere, alcatuite predominant din molid, in care apar bradul si zada, ocupa suprafete mici de pe versantul de S al Muntilor Ciucas si areale mai mari in Muntii Bucegi. Padurile amestecate, molid, brad si fag, se intalnesc frecvent la poalele Muntilor Bucegi in bazinele superioare ale vailor Azuga si Doftana, pe pantele de V ale Muntilor Baiului, in Muntii Tataru, etc. Padurile de fag au o extindere mare pe pantele mijlocii si joase ale intregii zone muntoase. Dealurile subcarpatice sunt acoperite, cu paduri de gorun in alternanta cu cele de fag. Pe conul de dejectie al Prahovei, in zona Campiei Ploiestiului, apar petice de padure alcatuite din stejar. Vegetatia de silvostepa, afectata de activitatea antropica apare pe suprafete restranse, zona de campie din partea de SSE a judetului.
Fauna este diversa si bogata in specii si respecta o oarecare repartitie pe verticala. De exemplu in arealul de silvostepa s-aun infiltrat elemente pontice de stepa precum popandaul, soarecele de camp, cioara griva, etc. Majoritatea animalelor traiesc in paduri, cele mai reprezentative fiind ursul, rasul, jderul, cerbul, parsul, capriorul, lupul, vulpea, pisica salbatica, mistretul, veverita, etc. Dintre pasari se evidentiaza cocosul de munte, corbul, mierla, buha, ciocanitoarea si fazanul. Fauna alpina are ca element dominant si caracteristic capra neagra, declarata monument al naturii si ocrotita de lege. Apele de munte sunt bogate in pastrav, iar cele din zonele de deal si campie in lipan, clean, mreana, etc.
Invatamantul se desfasoara in 408 gradinite de copii, 422 scoli generale, 42 de licee, 26 de scoli profesionale, 12 scoli de maistri, o universitate la Ploiesti cu 14 facultati si una la Valenii de Munte, care reprezinta o continuare a renumitelor cursuri de vara infiintate de Nicolae Iorga in 1908. Reteaua asezamintelor culturale si de arta cuprinde un teatru dramatic (Toma Caragiu), unul de papusi si unul de estrada, o filarmonica, 14 cinematografe, 19 case de cultura, 162 de camine culturale, 25 de muzee, 420 de biblioteci cu 4.500.000 volume.
Sanatate. Exista pe teritoriul judetului Prahova 16 spitale, 18 policlinici, 243 dispensare, 2 sanatorii TBC, 2 preventorii, 177 farmacii in care isi desfasoara activitatea 1110 medici si 3963 cadre medicale cu pregatire medie.
Turism. Jud Prahova dispune de un insemnat potential turistic natural si antropic care se remarca prin varietatea formelor de relief, prin bogatia si varietatea florei si faunei, a prezentei unor factori climaterici si a unor ape minerale cu efecte curative, unor rezervatii naturale, etc. Jud Ph reprezinta o distributie omogena a obiectivelor sale turistice, dar existenta celor 2 artere traditionale de circulatie – Valea Prahovei si Valea Teleajanului – intens circulate, au determinat de-a lungul timpului gruparea in aceste zone a majoritatii obiectivelor turistice si a transformarii lor in regiuni de mare aflux turistic. Valea superioara a Prahovei, dominate de abruptul versantilor de E a Muntilor Bucegi, in lungul careia s-a dezvoltat un sirag de statiuni climaterice (Breaza, Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga), constituie una dintre cele mai pitoresti zone turistice ale Romaniei, cu renume de prim rang in circuitul turistic national si international. O retea densa de poteci marcate, cu numeroase variante, precum si telefericele Sinaia si Busteni inlesnesc accesul turistilor spre Platoul Bucegilor si cele mai inalte varfuri ale acestor munti. Privelisti de un farmec deosebit ofera, de asemenea, Valea Supoerioara a Doftanei, a Teleajanului (strajuita de meterezele Muntilor ciucas si Tataru). Judetul Prahova are in cuprinsul sau si alte zone de interes turistic, dar putin solicitate in prezent precum : Valea Azugai, Muntii Baiu, Grohotis si Tataru precum si zonele subcarpatice. Farmecul regiunilor naturale este intregit de rezervatiile Bucegi, Arinisul de la Sinaia, “Suvitele Benii” din Muntii Ciucas cu floare de colt, rezervatia geologica “Muntele de Sare” de la Slanic, etc.
In afara frumusetilor naturale, jud. Prahova ofera turistilor neinumarate obiective istorice, arhitectonice, culturale si spirituale. (manastiri, biserici, castele, conace, muzee, case memoriale, situri arheologice), amplasate in majoritatea localitatilor. Manastitile cele mai cunoscute sunt: Cheia, Suzana, Zamfira, Ghighiu, Sinaia, Brebu, etc. Castelul Peles din Sinaia, palatal Micul Trianon de la Floresti, Castelul Cantacuzino din Busteni, muzeele memoriale Nicolae Grigorescu si Castelul Hasdeu din Campina si Casa Domneasca a lui Matei Basarab din Brebu sunt tot atatea atractii turistice de prim rang.
